Monopolul

Extras din referat Cum descarc?

Rezumatul Capitolului ,,Monopolul", Principiile Economiei, R. G. Lipsey
Monopolurile apar atunci cand pe piata unui produs exista un singur producator, acesta avand aprope deplina libertate in alegerea pretului (P) la care isi va vinde produsul. Costul de productie al monopolurilor pe termen scurt este supus legii radamentelor descrescatoare ceea ce ii determina forma de parabola. Cantitatea vanduta de monopol este in dependenta indirecta de P stabilit de el, din cauza pantei negative a cererii pietei (C), atribuite in totalitate monopolui. De panta C in monopol e data si o deosebire esentiala fata de situatia concurentei perfecte, in care cererea e perfect elastica.
Monopolurile care percep acelasi pret pentru toate unitatile de produs vandute au venituri medii (Vmed) din vanzari egale cu P. Spre deosebire de concurenta perfecta, monopolul trebuie sa scada P pentru fiecare unitate marginala vanduta, astfel venitul marginal (Vmg) este intotdeauna mai mic decat Vmed si P. Venitul total din vanzari va creste atata timp cat Vmg e pozitiv, ce corespunde segmentului elastic al cererii, si scade atunci cand Vmg va deveni negativ, iar curba cererii va fi inelastica.
Echilibrul pe termen scurt al monopolului si maximizarea profitului sunt atinse atunci cand Vmg sunt egale cu Cmg (costul marginal), ambele fiind mai mici decat P, intrucat Vmg este inferior acestuia. Valoarea profitului depinde de costul total mediu si poate deveni negativ in functie de acesta, chiar daca sunt egalate valorile marginale.
O alta deosebire dintre monopol si concurenta perfecta este ca cantitatea oferita (Qo) de acesta nu este determinata numai de Cmg de productie, ca in cazul celuilalt tip, dar si de cererea de pe piata. Lipsa unei relatii directe dintre P si Qo impiedica elaborarea curbei ofertei monopolului. Un caz particular il constituie monopolurile care produc mai multe tipuri de bunuri. Pentru acestea se mai impune o conditie de optim - egalarea Cmg intre toate tipurile de produse.
,,Pierderea balastului" este un termen ce denota diferenta dintre surplusul pierdut de consumator, dat de stabilirea Qo inferioare nivelului de echilibru al pietei, si castigul producatorului, mai mic in valoare. Practicarea de preturi diferite pentru unitati diferite din acelasi produs este o metoda utilizata de monopoluri pentru fructificarea surplusului consumatorului. Diferente de pret ce nu corespund unor diferente de cost se numesc discriminari de pret. Acestea pot fi atribuite diferitor unitati din acelasi podus, oferindu-se mai ieftin fiecare bun succesiv achizitionat; intre cumparatorii de pe o piata, care sunt dispusi sa plateasca preturi diferite; sau intre piete, oferindu-se pe piete diferite la preturi diferite. Discriminarea poate exista numai cand poate fi monitorizata cantitatea vanduta fiecarui cumparator sau cand nu este posibila revanzarea. In consecinta, firma va avea profituri mai mari si Qo va fi sporit fata de situatia practicarii unui cost unic. Consumatorii nu au numai de suferit in aceasta situatie, dimpotriva surplusul lor creste in urma largirii productiei.
Ca sa-si mentina profitul pe termen lung, monopolurile trebuie sa-si pastreze pozitia pe piata, lucru posibil datorita barierelor de intrare. Acesta pot fi determinate de tehnologie sau create prin politici. In prima categorie se includ barierele monopolului natural - o firma ce detine avantaj absolut in costurile de productie, celelalte firme neputand sa-si acopere cheltuielile de productie. O bariera tehnologica este si costul de lansare prea mare, specific unor industrii. A doua categorie consta din barierele infiintate in mod legal, conform anumitor obiective politice sau economice.
Monopolul poate aparea dintr-o aliere a mai multor fime intr-un cartel. Acestea stabilesc un Qo inferior celui de piata si un P mai ridicat pentru cresterea profiturior. Dezavantajul cartelurilor este ca membrii acestora sunt tentati sa castige depasind cantitatea prestabilita, ce duce la micsorarea castigului comun. Alt dezavantaj al formarii cartelelui este necesitatea crearii barierelor de intrare, pentru protejarea acestei asociatii.
Studiu de caz: Monopolul Petrolier Mondial
Desi pe piata petoliera mondiala nu exista numai un singur producator , acesta piata este puternic monopolizata si tinuta sub un control riguros prin metode deschise publicului larg, dar de cele mai multe ori discrete si poate chiar ilegale. Cauza principala a acestui fapt este importanta strategica a sectorului.
Inca de la inceputul secolului trecut conducerile marilor puteri au recunoscut necesitatea folosirii carburantilor lichizi si, in mod implicit, importanta strategica a surselor de energie petroliera. In consecinta, s-au facut eforturi deosebite pentru stapanirea zacamintelor de petrol existente, precum si pentru descoperirea de noi rezerve in toata lumea. Dupa primul razboi mondial previziunile s-au confirmat si lupta pentru detinera acestui sector s-a intetit.
Inceputurile monopolizarii:
Detinatorii de terenuri petrolifere, licente de exploatare de mare amploare, precum si instalatii de rafinare si prelucrare a produselor petroliere in diversele tari ale lumii, realizand factorul de putere economica determinant al proprietatilor lor, au incercat sa-si consolideze aceasta baza strategico-finan-ciara cu tendinte clare spre un monopol mondial.
Astfel, in septembrie 1928, intr-un castel retras din Scotia, Sir Henri Deterding, directorul general si de fapt actionarul principal al companiei Royal Dutch Shell, a invitat sefii celorlalte sase mari corporatii petroliere, cum ar fi: Standard Oil of New Jersey, a lui John D. Rockefeller (azi Exxon), Standard Oil of New York (Mobil Oil, fuzionat acum cu Exxon), Standard Oil of California (Chevron), Anglo Iranian Oil Co. (British Petroleum-Amoco), in plus Gulf Oil si Texaco.


Fisiere in arhiva (1):

  • Monopolul.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.



Hopa sus!