Modele de dezvoltare economică din Asia de Sud-Est

Cuprins referat Cum descarc?

Introducere.2 
1. Modelul de dezvoltare economica din Singapore.4
2. Modelul de dezvoltare economica din Coreea de Sud.6
3. Modelul de dezvoltare economica din Taiwan.9
4. Modelul de dezvoltare economica din Hong Kong.11
Concluzii si recomandari.13

Extras din referat Cum descarc?

Introducere
In regiunea Asia-Pacific, dupa cel de al Doilea Razboi Mondial, s-a pus baza formarii unui nou centru geoeconomic mondial, ce dispune de un mare potential economic, tehnologic si demografic. Principalele puteri economice si militare din regiunea data sunt Japonia si China, iar dintre statele mai mici: Coreea de Sud, Taiwan,Singapore, Australia si Noua Zeelanda. In perioada postbelica, regiunea data a inregistrat o crestere economica foarte dinamica. La ora actuala, ei ii revin 20% din potentialul economic mondial. Ponderea acestei regiuni in totalul PIB global a sporit de la 4% in 1950, la 25% in 1995 si 40-50% in perspectiva (2025) conform datelor prognozei. Despre dezvoltarea dinamica a economiei acestei regiuni ne demonstreaza si astfel de indicatori: pentru dublarea PIB/1 locuitor, SUA si Marea Britanie au avut nevoie de o perioada de 50-60 de ani, pe cand China si Coreea de Sud -doar de 10 ani. O particularitate de dezvoltare economica a acestei regiuni o constituie procesul de integrare regionala, la care participa activ si SUA. in acest scop, au fost fondate doua organizatii: Asociatia Natiunilor Asiei de Sud-Est (ASEAN) si I Asociatia Sud-Asiatica pentru Cooperare Regionala (ASCAR). In majoritatea statelor din aceasta regiune, economia are o specializare orientata spre export si o agricultura inalt productiva. In aceste tari, sunt create conditii favorabile pentru atragerea investitiilor straine, fiind determinate, la randul lor, de costul mic pentru arenda pamantului si forta de munca ieftina. Un alt factor de dezvoltare economica a regiunii este legat de crearea marilor centre financiare in care sunt concentrate un important capital investitional si comercial (Hong-Kong, Singapore). Formarea acestor centre financiare internationale se datoreaza, in mare parte, asezarii geografice si geopolitice a lor la intersectia cailor de transport de importanta internationala.
Succesul dezvoltarii economice a acestor state se datoreaza urmatoarelor imprejurari.
1. Ele au reusit sa cucereasca piata externa la unele marfuri si sa sporeasca brusc productia de export.
2. La baza competivitatii productia acestor state au stat tehnologiile performante, bratele calificate de munca, disciplina inalta de productie, spiritul inovativ, capacitatea de a produce marfuri de calitate inalta cu cheltuieli minime.
3. Cresterea economica rapida a acestor state se datoreaza si utilizarii pe larg a investitiilor straine, crearea intreprinderilor cu capital mixt si a Z.E.L.
Unele din aceste state au si un ,,secret" propriu in promovarea politicii geoeconomice. Astfel,Taiwanul a ales modelul de dezvoltare economica bazat pe businessul de familie, care asigura un grad inalt de concurenta in cadrul tarii. Totodata, unele ,,secrete" ale modelului taiwanez de dezvoltare se mai datoreaza si traditiilor seculare ale religiei confucianiste.
La etapa actuala, "tinerii tigri asiatici" si citeva tari latinoamericane formeaza grupul tarilor in dezvoltare cu cele mai mari venituri pe locuitor* (Pina nu demult, din acest grup facea parte si Coreea de Sud, care, intre timp, a fost inclusa in OCDE, tinindu-se seama de nivelul performantelor sale economice). In aceste tari ratele anuale de crestere sunt ridicate. Ramurile de baza ale industriei manufacturiere, dar si cele de "virf, contribuie esential la cresterea produsului intern brut si a exporturilor. Gradul de diversificare a activitatii economice este remarcabil, productivitatea muncii si calitatea produselor ajungind la un nivel comparabil cu cel al tarilor dezvoltate. In toate tarile din aceasta grupa nu au ajuns insa la aceste performante pe aceeasi cale. Unele au mers pe calea efortului propriu, altele au deschis larg portile capitalului strain (Hong-Kong, Singapore), interesat (mai ales in conditiile crizei energetice si de materii prime) in transferul unor intregi industrii peste granita. Acest grup de tari intruneste caracteristici esentiale ale economiei de piata contemporane.
Economiile acestor tari au alimentat, o perioada indelungata, cererea mondiala de materie prima (petrol), urmata de cea de echipamente electronice. Criza asiatica din 1997, urmata de fluctuatia capitalurilor straine, a afectat masiv capacitatea de redresare a "tigrilor", astfel ca astazi acestia par sa fie "o rasa de feline pe cale de disparitie", dupa cum a apreciat un economist de la World Bank.
1. Modelul de dezvoltare economica din Singapore
In caracterizarea metodelor de dezvoltare economica a acestor tari putem incepe cu Singapore care se inscrie in randul tarilor nou industrializate, avand o economie bazata pe industria prelucratoare (circa 1/4 din populatia activa si tot atat din PIB) si, mai ales, pe servicii. Incepand cu sfarsitul anilor '60, Guvernul din Singapore a investit in intreprinderile cu proprietate de stat si a oferit stimulente atragand investitorii particulari in anumite sectoare-cheie, dar fara a depune un efort clar de alegere a anumitor ,,castigatori". De la mijlocul anilor '70 pana la mijlocul anilor 1980, Singapore a incercat, de asemenea, sa dirijeze productia spre domeniile de activitate care necesitau forta de munca mai calificata, marind salariile prin metode administrative. Spre deosebire de alti ,,tigri" asiatici, Singapore a avut un ritm inalt de crestere (8-10%) chiar si in a doua jumatate a ultimului deceniu al sec. 20. constituie una dintre placile turnante ale comertului international si unul dintre principalele ,,antrepozite" ale Asiei de Sud-Est, fiind astfel un important reexportator. Un factor important care contribuie la mentinerea si dezvoltarea continua a acestei tari este faptul ca aici nu exista restrictii asupra transferului de capital, dividende, dobanzi, drepturi de autor, de inventator, fonduri de valuta asiatica sau alte tranzactii comerciale si financiare. O caracteristica originala a sistemului bancar singaporez o consti!tuie faptul ca inca de acum trei decenii s-a infaptuit o "etanseizare" a pietei locale (cu operatiuni deslasurate in do!lari singaporezi) de cea off-shore (pe care se tranzactioneaza eurodevizele -valute aflate in afara tarii lor de emisi!une). Astfel, in 1968, a fost introdus sistemul ACU -- Asian CURRENCY UNIT care prevede contabilizarea separata a tranzactiilor de pe piata off-shore (adica cele in devize), aparut si DBU - Domestic Banking Unit, cont corespondent pentru dolarul singaporez. De asemenea, ca celelalte tari cu sisteme bancare dezvoltate, in Singapore exista pe linga bancile comerciale si bancile de afaceri. Protejati puternic de sistemul licentelor, autohtonii si-au creat si dezvoltat in liniste bancile. Politica de credit e conservatoare, bancile trebuie sa aiba fonduri proprii obligatorii de 12% (un procent foarte ridicat).

Fisiere in arhiva (1):

 Modele de Dezvoltare Economica din Asia de Sud-est.doc