Modelare matematica

Extras din referat Cum descarc?

Cercetarea operationala este una din disciplinele care a aparut catre sfarsitul primei jumatati a secolului nostru si s-a dezvoltat spectaculos in special in ultimii ani, in stransa legatura cu o serie de alte discipline ale organizarii si conducerii, cum ar fi cibernetica, informatica sau analiza sistemelor. 
Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra obiectului cercetarii operationale aplicate in economie, consideram, deci, util sa examinam succint cum au aparut si au evoluat disciplinele organizarii si conducerii precum si legaturile pe care le prezinta intre ele. 
Conceptia "organizarii stiintifice", conturata catre sfarsitul secolului al 19-lea si inceputurile celui actual, considera unitatea productiva ca un mecanism, in care oamenii, ajutati de masini, lucreaza intr-un determinism aproape total, pe baza unor dispozitii actionand ierarhic, conform unor competente riguros definite. 
Principalii reprezentanti ai inceputurilor organizarii stiintifice, care formeaza asa-numita ?scoala clasica", stabilesc pentru prima oara o serie de principii ale conducerii stiintifice. Printre acestea figureaza binecunoscutul (si inca actualul) principiu al exceptiei, principiul specializarii organizationale, principiul definirii riguroase a sarcinilor, principiul organizarii ierarhice (Staff and Line) s.a. 
Intre conceptele utilizate de scoala clasica nu figureaza informatia si nici decizia: conducerea "mecanismului" economico-social revine (in ultima instanta prin parcurgerea treptelor piramidei ierarhice), intotdeauna, unui centru unic de decizie, pentru care informatiile sunt presupuse, aprioric, disponibile complet si instantaneu, fara nici un fel de restrictie (de timp, de spatiu, de tehnica a transmiterii si inmagazinarii etc.). 
Cu toata perspectiva sa limitata, scoala clasica are marele merit al destelenirii unui domeniu virgin. Pionierii organizarii stiintifice (Taylor, Gantt, Fayol) si ceilalti reprezentanti ai scolii clasice pun pentru prima oara problema abordarii rationale a mecanismului functionarii unei intreprinderi. 
O mare parte din ideile scolii clasice au fost criticate de reprezentantii diferitelor scoli care s-au dezvoltat ulterior in stiintele organizarii, dand nastere, dupa cum vom arata in continuare, unor teorii din ce in ce mai abstracte si mai complexe. Merita sa aratam ca in deceniul al saselea, ca o reactie impotriva excesului de teoretizare, s-a dezvoltat o asa-numita scoala neoclasica, avand drept obiectiv reintoarcerea la practica. 
In deceniile care urmeaza dupa aparitia si dezvoltarea scolii clasice, problemele informational-decizionale isi afirma prezenta din ce in ce mai acut, pe masura cresterii dimensiunilor si complexitatii organizatiilor social-economice si isi cauta rezolvari empirice de cele mai multe ori nu la nivelul necesitatilor. Se stabilesc adesea circuite informationale paralele si supraabundente (redundante) iar in afara fluxurilor oficiale (formale) de date, se dezvolta o circulatie neformala, uneori mai eficienta, dar cu caracter strict local. In procesele de decizie continua sa prevaleze rutina, bunul simt, talentul sau chiar improvizatia. 
In perioada urmatoare primului razboi mondial au putut fi constatate, ca urmare a acestor rezolvari empirice, diferente considerabile, din punctul de vedere al competitivitatii, intre unitati economice cu structuri organizatorice si dotari tehnice identice sau similare. Analizele efectuate au condus la o prima includere in perimetrul cercetarii privind problemele organizarii si conducerii a aspectelor informational-decizionale, pana atunci ignorate si totodata si a aspectelor relatiilor umane. Se largeste considerabil problematica organizarii si conducerii si incep sa circule cu din ce in ce mai multa autoritate denumirile de management (ca activitate practica) si management science (stiinta conducerii). 
Aceasta perioada este dominata de "scoala comportamentului" care pune in centrul preocu-parilor sale observatia minutioasa a comportamentului oamenilor in timpul procesului motivatiilor care determina coeziunea grupurilor. 
Diferentele substantiale intre scoala comportamentului si scoala clasica se refera in special la aspecte ca: descentralizarea deciziilor, promovarea increderii intre membrii unui grup (si neglijarea autoritatii) cu accentul pus pe responsabilitate (si nu pe control).
Incepand din deceniul al cincilea al secolului nostru, se produce un fenomen care promoveaza informatia si decizia printre elementele esentiale ale epocii in care traim. 
La acest fenomen contribuie in primul rand cresterea extraordinara a complexitatii structurale si functionale, a organizatiilor economice. Procesele de comasare-integrare, aparitia structurilor organizationale cu activitati productive pe arii geografice foarte mari (si, de asemenea, cu multiple probleme legate de desfacerea produselor), ridicarea nivelului de tehnicitate a instalatiilor si corespunzator o specializare accentuata a profesiunilor - sunt numai cateva din aspectele acestei complexitati a unitatilor productive moderne. 
Ca o consecinta a acestei stari de fapt apare o extraordinara crestere a cantitatii de informatii detinute si manipulate in unitatile productive, accentuata si de formularea unor conditii mult mai severe in ceea ce priveste calitatea informatiei (pertinenta si operativitatea acesteia). Alaturi de productia de bunuri apare o productie de informatii din ce in ce mai insemnata, informatia devine chiar un produs sau marfa ce se poate negocia, ajungand, alaturi de servicii, obiectiv al unor organizatii specializate. 
In ceea ce priveste procesele de decizie, pentru prima oara se pune in mod riguros si pe scara larga problema gasirii unor solutii optime sau apropiate de cele optime, in marea diversitate de probleme organizatorice si de conducere. 
Se poate considera ca toate aceste schimbari au condus la o veritabila revolutie informational-decizionala in domeniul organizari si conducerii si, ca o consecinta, la aparitia managementului stiintific modern. 
Principalele discipline privind conducerea, care au aparut in aceasta etapa sunt: cercetarea operationala, cibernetica, informatica, psihosociologia organizarii si teoria generala a sistemelor. 
- Cercetarea operationala, care poate fi definita succint ca disciplina a optimizarii deciziilor cu ajutorul modelarii matematice, a aparut in perioada celui de-al doilea razboi mondial. 
Considerata de unii ca reprezentand scoala matematica in disciplinele organizarii si conducerii, cercetarea operationala se caracterizeaza in primul rand prin procesul de elaborare a modelelor, de regula matematizate, care descriu procesele economice pentru care urmeaza a se lua decizii cat mai avantajoase. Avand in vedere importanta modelarii in cercetarea operationala, ii vom consacra in intregime paragraful urmator. 
- Cibernetica este stiinta care se ocupa cu conducerea si reglarea sistemelor complexe. 
Printre incercarile cele mai caracteristice de perfectionare a metodelor folosite in ultimele decenii in stiintele organizarii si conducerii, alaturi de intrebuintarea masiva a procedeelor matematice si a calculatoarelor electronice, se afla si utilizarea conceptiei sistemico-cibernetice. 
Poate fi definita ca sistem orice sectiune a realitatii in care se identifica un ansamblu de fenomene, obiecte, procese, concepte, fiinte sau grupuri interconectate printr-o multime de relatii reciproce, precum si cu mediul inconjurator si care actioneaza in comun in vederea realizarii unor obiective bine definite. Multimea elementelor si a relatiilor dintre acestea, precum si a relatiilor intre componente si ansamblu formeaza structura sistemului. Multimea caracteristicilor unui sistem, la un moment dat, determina starea sa. 
Pentru analiza comportamentului


Fisiere in arhiva (1):

  • Modelare matematica.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare. Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă gratuit acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.


Hopa sus!