Mercantilismul

Mercantilismul, ca doctrina economica, reprezinta prima reflectare teoretica a economiei de piata si marcheaza inceputul formarii stiintei economice ca stiinta autonoma, cu un domeniu de cercetare.

Termenul de ,,mercantilism" a capatat semnificatie pentru prima data in mainile lui Adam Smith. Din punct de vedere etimologic, acest termen provine din cuvintele ialienesti: ,,mercato" care inseamna piata si ,,mercantile" care inseamna ceva legat de castigul banesc. Ca doctrina economica, mercantilismul desemneaza un ansamblu de idei economice si de masuri de politica economica, caracteristice pentru sec. XVI - inceputul sec. XVIII, fiind subordonate ideii ca bogatia provine din comert si sporirea ei depinde de sprijinul acordat de catre stat comerciantilor. De data recenta mercantilismul a fost denumit ,,heringul rosu al istoriografiei" si ,,un balon teoretic gigantic".

Evolutia mercantilismului:

In secolele XV - XVII predominau inca valorile religioase si conceptiile medievale ale primatului supranaturalului. In opozitie si in spirit renascentist, se formeaza o viziune a omului ce exalta valorile absolute ale Statului, pe de alta parte, si ale bogatiei pe de alta parte. Mercantilismul apare astfel ca primul curent de gandire economica moderna. Marx ii numeste ,,primii talmaci ai lumii moderne".

Ca doctrina si politica economica, mercantilismul cunoaste trei etape: mercantilismul timpuriu sau sistemul monetar (sec. XVI), mercantilismul matur sau sistemul balantei comerciale (sec. XVII) si mercantilismul tarziu (sec. XVIII).

1)Mercantilismul timpuriu:

Mercantilismul secolului al XVI-lea este apreciat ca fiind ,,Mercantilismul timpuriu". Primele probleme studiate de mercantilisti au fost cele monetare. Un prim aspect empiric al politicii mercantiliste exista in sec. XVI, fiind numit ,,bullionismul" spaniol, acesta nefiind explicat in nici o teorie economica. Conchistadorii spanioli aduceau metale pretioase din America in Spania si de aici ele patrundeau in alte tari europene. Sursa de imbogatire si dovada de imbogatire, dupa cum sustineau guvernele, era acumularea de aur si argint. De la o vreme guvernele au interzis - mai ales in Spania - iesirea metalelor pretioase, organizand sistemul balantei contractelor (tara ,,A" poate cumpara de la tara ,,B" numai atat cat tara ,,B" cumpara de la tara ,,A".

Atunci ne putem intreba daca am putea afirma ca in acest fel autorii spanioli au confundat banii cu bogatia. Mai degraba, tindem sa credem ca acestia apreciau abundenta monetara pentru ca facilita producerea de bogatie si din aceasta cauza au incercat sa impiedice scurgerea banilor spanioli catre alte state. Si iata ca in acest fel au aparut primele elemente ale teoriei cantitative a banilor, intelegand ca unii economisti spanioli au avut anumite indicii ale influentei cantitative de bani asupra preturilor.

Ca o concluzie putem spune ca mercantilismul timpuriu urmarea, in principal, realizarea unei balante monetare active, fara a prezenta o gandire economica fundamentala, ci mai degraba o lipsa de profunzime si claritate a ideilor, dar o orientare predilecta spre actiune, spre praxis-ul economic. Pentru aceasta forma de mercantilism este caracteristica politica externa promovata de Spania, Portugalia, Anglia in sec. XVI. In plan teoretic, caracteristica este lucrarea lui William Stafford - ,,Analiza critica a unor plangeri ale compatriotilor nostri"(1581).

William Stanford sublinia faptul ca toti reprezentantii straturilor sociale se plang de scumpire si gasesc straniu ca ea s-a produs odata cu cresterea productiei. Din cauza falsificarii monedei rezultau urmatoarele: comerciantii straini vindeau marfurile la preturi nominale mai mari si ii sileau pe comerciantii din tara sa ridice preturile, iar pe lorzi sa ridice arenzile. Cu reforma monetara nu se poate rezolva nimic deoarece, in definitiv marfurile se platesc tot cu marfuri si numai abundenta sau raritatea marfurilor le poate scadea sau ridica preturile. El considera ca o indreptare nu poate veni decat printr-o politica comerciala cuminte, prin care sa nu se lase nici una din materii sa treaca in strainatate, nici sa se importe bunuri de lux, nici sa se cumpere din strainatate mai mult decat se vindea. Pentru remedierea agriculturii si indreptarea situatiei taranimii trebuie sa se instituie impozite mai mari pe terenurile destinate pasunatului si mai mici pe cele destinate aratului si nu in ultimul rand liberalizarea exportului de cereale.

2)Mercantilismul matur:

Mercantilismul secolului al XVII-lea este considerat ,,matur", politica mercantilista depasind teoria cantitativa a banilor

1) Braileanu, Tiberiu - ,,O istorie a doctrinelor economice", Institutul european, Iasi, 1998

2) Blaug, Mark - ,,Teorie economica in retrospectiva", Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992

3) Dodescu, Anca - ,,Doctrine economice. Manual universitar", Ed. Universitatii din Oradea, 2004

4) Popescu, Gheorghe - ,,Evolutia gandirii economice", Ed. George Baritiu, Cluj - Napoca, 2000