1. Procesul de maximizare a profitului. 2. Piata concurentei perfecte. 3. Maximizarea profitului firmei pe piata concurentei perfecte. 4. Graficul maximizarii profitului in conditiile concurentei perfecte. 5. Concluzii. 6. Bibliografie.
Tinind seama de modul cum se calculeaza profitul in contextul semnificatiei oficial-legislative, rezulta ca atit din punct de vedere al producatorului, cit si al societatii, se impune un singur mod de abordare - acela al maximizarii. In economia moderna de piata, asezata pe un echilibru relativ intre oferta globala de marfuri, pe de o parte si cererea globala de consum, pe de alta parte, intreprinderea se confrunta permanent cu o restrictie a concurentei imperfecte, care o obliga sa-si amplifice productia, dar sa reduca nivelul costurilor totale si sa obtina profit. Pentru a maximiza profitul intreprinderea trebuie, mai intii, sa minimizeze costurile de productie, deci sa obtina rezultate cit mai bune si de durata. Cu cit profitul este mai mare, cu atit si rentabilitatea agentului economic este mai ridicata, ceea ce atesta calitatea activitatii economice desfasurata intr-o anumita perioada de timp. Privit ca o masa bruta, acesta apare ca rezultatul a doi termeni, astfel incit la o crestere a valorii primului termen, respectiv o sporire a volumului de activitati sau a cifrei de afaceri, masa profitului se majoreaza. In acelasi timp si cu un efect asemanator ce echivaleaza cu un plus de profit, se recomanda intreprinderii sa realizeze micsorarea celui de-al doilea determinant, care se infaptuieste cu o reducere sistematica a costurilor pe unitate de produs. In economiile moderne, procedeele care vizeaza reducerea costurilor de productie ramin pina la urma una din solutiile cele mai bune pentru atingerea scopului urmarit. Importanta reducerii costului pentru maximizarea profitului sporeste si mai mult daca se tine seama ca in economia de piata producatorii (cu exceptia monopolurilor) nu pot sa actioneze dupa dorintele lor asupra factorilor de productie pe care-i cumpara, dar nici asupra preturilor la care se vind propriile marfuri. Intr-o economie concurentiala, maximizarea profitului poate avea loc atunci cind sporirea productiei ajunge la un nivel in care costul marginal devine egal cu venitul marginal, iar acesta se egaleaza cu pretul pietei. Dinamica costului pe unitate de produs depinde de: consumul de factori de productie pe unitate de produs (consumul de resurse naturale, de forta de munca, de echipamente), pretul factorilor de productie utilizati si de salariile ce trebuie platite lucratorilor angajati. La un nivel dat al consumului de factori de productie pe unitate de efect util, scaderea pretului de achizitionare a factorilor duce la micsorarea costului, si invers. In cazul in care pretul factorilor ramine constant, iar consumul acestora pe unitate de produs se micsoreaza, are loc, de asemenea, micsorarea costului mediu. Marimea costului pe unitate de efect util este influentata si de: volumul productiei, schimbarea caracteristicilor produsului, a calitatii acestuia. Fiecare producator este interesat sa-si maximizeze profitul, deci obiectivul lui prioritar se poate scrie astfel: ? = TR - TC ---> max Pentru ca functia profitului total sa aiba un punct de maxim, este necesar ca prima derivata sa fie nula, iar derivata a doua sa fie negativa. Prima conditie de profit maxim: ?'= 0, adica: de unde rezulta ca prima derivata a functiei profitului total este nula atunci cand incasarea marginala devine egala cu costul marginal, adica: MC = MR (=p) A doua conditie de profit maxim: ?" < 0, adica: de unde rezulta ca a doua derivata a profitului este negativa atunci cand ritmul de crestere a costului marginal depaseste ritmul de crestere a incasarii marginale, adica: A doua conditie de profit maxim este indeplinita numai pe portiunea crescatoare a costului marginal, atunci cand MC intersecteaza de jos in sus MR. Ca urmare, daca avem in vedere numai portiunea crescatoare a curbei MC, atunci este suficient sa verificam indeplinirea doar a primei conditii de profit maxim (MR = MC). Concurenta perfecta reprezinta acel model de baza fata de care se obisnuieste a se raporta comportamentul altor structuri de piata. Desi in practica se intalneste foarte rar, acest model concurential trebuie studiat deoarece descrie o situatie ideala care ne ajuta sa deducem specificul celorlalte structuri de piata.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).