Lumea Afacerilor in Strainatate

Extras din referat Cum descarc?

Oamenii de afaceri onesti si performanti nu se mai indoiesc de faptul ca "good ethics is good business", asumandu-si (indiferent din ce motive) responsabilitati si obligatii fata de un spectru tot mai larg de stakeholders: proprii angajati, consumatorii, furnizorii, creditorii, comunitatile locale in care isi au sediul, statul sau mediul inconjurator. Dar, pana de curand, toate aceste argumente etice si reguli morale si-au limitat sfera de valabilitate si de aplicabilitate exclusiv pe plan domestic, fiind considerate prea putin sau chiar de loc relevante in sfera afacerilor internationale. Asa se explica faptul ca abordarea teoretica a eticii in afacerile internationale s-a produs cu mare intarziere; prima lucrare, de-acum clasica in acest domeniu, The Ethics of International Business, a fost publicata de catre Thomas Donaldson abia in anul 1989. Un prim motiv pentru care posibilitatea eticii in afacerile internationale a fost privita cu rezerva este unul de natura mai degraba speculativa. Printr-un acord tacit, insa catusi de putin de ordinul evidentei, analistii au convenit ca principalii agenti economici care opereaza pe piata mondiala sunt corporatiile multinationale. Acest fapt nu poate fi pus nicicum la indoiala, dar aceasta nu inseamna ca firmele de mai mici proportii, care incheie contracte cu parteneri din alte tari, reprezinta cantitati neglijabile, nevrednice de a fi luate in discutie. Concentrandu-si atentia exclusiv asupra activitatilor economice la scara planetara ale marilor corporatii, analistii s-au blocat in fata unei false probleme. Moralitatea este legata de comportamentul unui agent liber, inzestrat cu vointa autonoma si constiinta relativ clara a deosebirii valorice dintre bine si rau; intr-un cuvant, conditia morala poate fi atribuita numai persoanelor sau indivizilor.
In acceptia propusa de catre Donaldson, realismul se indoieste de posibilitatea formularii si aplicarii unor norme morale universale, care sa aiba aceeasi semnificatie si autoritate pretutindeni. O corporatie din SUA isi poate asuma anumite responsabilitati morale fata de publicul american, intrucat in societatea americana exista un relativ consens asupra semnificatiei unor concepte precum dreptate, echitate, libertate, corectitudine etc., integrate intr-un sistem de valori relativ omogen. Aceleasi cuvinte au insa cu totul alte semnificatii si ponderi axiologice in alte parti ale lumii, indeosebi in arii culturale foarte diferite de matricea anglo-saxona din care s-a plamadit mentalitatea specific americana. Realismul de care vorbeste Donaldson apare ca un soi de pragmatism, aflat in proximitatea cinismului, care priveste piata mondiala si economia globala ca pe un soi de Babilon dupa ,,amestecarea limbilor" de catre Dumnezeu, in care popoarele vorbesc graiuri diferite si in care nimeni nu poate pretinde ca stie mai bine decat ceilalti ce sunt binele si raul, dreptatea, adevarul si onestitatea. Pe fondul acestei confuzii generale, singurul cuvant pe care il inteleg si il pretuiesc cu totii este ,,profit". 
Perspective culturale asupra contractelor comerciale
Modul de intelegere a corectitudinii in afaceri nu face exceptie in ceea ce priveste diversitatea culturala. De exemplu, nu toata lumea acorda aceeasi importanta si valoare contractelor scrise. In vreme ce americanii si germanii insista pentru incheierea unor contracte redactate minutios pe multe pagini, pe care le respecta meticulos in litera legii, in alte parti ale lumii - indeosebi acolo unde relatiile personale sunt la mare pret, iar legislatia contractuala destul de precara, asa cum se intampla in Rusia, in China sau Nigeria - contractele sunt privite mai degraba ca declaratii de intentii decat ca obligatii formale, insotite de penalitati severe in cazul nerespectarii lor. Pe cand un german sau un american considera ca incalcarea unui contract scris este moralmente inacceptabila, apeland de indata la serviciile unei firme de avocatura pentru clarificarea situatiilor litigioase, un rus sau un nigerian nu au insomnii daca nu isi respecta obligatiile contractuale - nu pentru ca ar fi lipsiti de constiinta, ci pentru ca societatile din care fac parte nu condamna cu mare asprime nerespectarea contractelor scrise. Mitchell ofera o prezentare foarte sugestiva a varietatii culturale in ceea ce priveste atitudinea unor diferite societati fata de semnificatia si valoarea contractelor comerciale.
STATELE UNITE. O gluma americana spune ca semnatura pusa pe linia punctata este primul pas catre un proces. Un american si-ar da in judecata si mama (unii chiar au si facut acest lucru) daca e de parere ca aceasta a incalcat un angajament scris. A nu-ti respecta contractele formale reprezinta un adevarat faliment moral. Oricine face asa ceva este un escroc vrednic de dispret. Avocatii joaca un rol foarte important in redactarea contractelor - ceea ce este aproape jignitor din perspectiva altor culturi, care vad in prezenta avocatilor o dovada de neincredere.
GERMANIA. Contractele sunt si mai detaliate decat cele din Statele Unite. Odata semnate, germanii le respecta cu sfintenie si se asteapta ca si partenerii lor de afaceri sa faca acelasi lucru.
JAPONIA. Contractele sunt orientative si orice problema este solutionata mai curand prin arbitraj decat prin procese in justitie. Orice contract include jiji henko - o clauza care permite renegocierea completa in cazul unor schimbari majore de situatie. Este o cerinta legata de importanta capitala pe care japonezii o acorda reputatiei, jiji henko oferind tuturor partilor contractante posibilitatea de a iesi, macar in aparenta, onorabil din orice tranzactie. De multe ori un angajament informal si verbal din partea unui executiv japonez valoreaza mai mult decat un contract scris. Pentru un om de afaceri nipon incalcarea unui astfel de angajament ar reprezenta o culpa morala mult mai compromitatoare decat nerespectarea unui contract scris.
AFRICA DE SUD. Nu este o societate mare amatoare de procese in justitie. Contractele de afaceri nu sunt prea complicate, dar uneori sunt intocmite intentionat in termeni vagi, pentru a oferi partii locale un spatiu de manevra in situatii nefavorabile. Sistemul juridic sud-african, care este (cel putin deocamdata) corect si necorupt, ii favorizeaza, de regula, pe partenerii locali in detrimentul celor straini. Sud-africanii depun toate eforturile ca sa isi onoreze contractele, dar nu se simt amenintati de represalii juridice in cazul unor esecuri neintentionate.


Fisiere in arhiva (1):

  • Lumea Afacerilor in Strainatate.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!