Locul turismului în economie

Locul turismului in economie

Pe plan economic turismul este un factor al progresului economic, cu largi si pozitive implicatii asupra dezvoltarii intregii societati, actionand in directia introducerii in circuitul economic (intern si international) a resurselor turistice, a patrimoniului cultural istoric, de mare atractie si a unora din realizarile contemporane in domeniile constructiilor si artei.

Turismul se manifesta astazi ca un domeniu distinct de activitate, cu o prezenta tot mai activa in viata economica si sociala,cu o evolutie in ritmuri dintre cele mai inalte.Turismul prezinta o complexitate in continua crestere,in plan economic si sintetizeaza rezultatele unui mare numar de activitati,in plan psiho-social,se constituie ca o modalitate superioara de organizare a timpului liber.Avantajele pe care le prezinta turismul au determinat multe tari sa isi sporeasca eforturile pentru dezvoltarea acestuia,considerat pe buna dreptate ca fiind un factor extrem de important al economiei apartinand serviciilor aflate in plina ascensiune.In sprijinul acestei afirmatii ne vin o serie de date statistice care arata ca, in ultimul timp, incasarile din turism au sporit intr-o proportie si intr-un ritm superior exporturilor mondiale.

Dezvoltarea prestarilor de servicii ca activitati complementare a schimburilor de marfuri s-a facut treptat,acestea conturandu-se ca activitati de sine statatoare si continuand in sectorul tertiar.La nivel mondial economiei moderne,ii dau prioritate structura si rolul acestora aplificandu-se continuu contributia la reorientarea fortei de munca spre sectorul tertiar si spre dezvoltarea regionala.Ca sfera de activitate cuprinzand ansamblul proceselor si relatiilor generate de satisfacerea cererii de consum al calatoriilor turistice,se contureaza ca un domeniu distinct de activitati in cadrul sectorului tertiar.Apartenenta la sectorul tertiar este argumentata de continutul serviciilor turistice ca si de comportamentul economic al acestei activitati.Astfel in ceea ce priveste continutul turistic,inglobeaza serviciile de agrement,tratament,tratament,transport etc. In concluzie,includerea turismului in sectorul tertiar al economiei se justifica intrutotul prin faptul ca activitatile turistice,cu toata complexitatea si eterogenitatea serviciilor oferite sunt prin excelenta activitati de prestatii.Totusi,datorita interferentelor serviciilor turistice cu alte activitati productive si neproductive din sectorul tertiar, indicatorii economici folositi pentru a caracteriza volumul incasarilor din turism nu sunt suficient de expresivi pentru a permite stabilirea cu precizie a ponderii turismului in sectorul tertiar.

Firmele de turism pot adopta diverse strategii legate de realizarea investitiilor,astfel ele pot sa isi propuna furnizarea unor servicii adecvate specificului zonei prin realizarea unor dotari de folosinta indelungata sau pot opta initial pentru investitii cu diferite costuri mici pentru ca ulterior sa realizeze investitii foarte profitabile.In general se considera ca afacerile pe termen lung se caracterizeaza prin constrangeri in operare mai reduse.

Pentru a stabili locul turismului in economia unei tari, in literatura de specialitate sunt precizate criteriile ce pot fi luate in considerare, atunci cand turismul este considerat activitate distincta in economie, componenta a sectorului tertiar si anume: ponderea populatiei active ocupata in turism in totalul populatiei active, contributia turismului la crearea PIB, ponderea incasarilor din turismul international in exportul total de marfuri si servicii, ponderea capitalului fix din turism in volumul total al capitalului fix din economie, specializarea fortei de munca.

In economia unei tari, turismul nu este numai o activitate desfasurata de un ansamblu de agenti economici, ci o adevarata industrie cu conotatii politice. Turismul este un grup de industrii interdependente: cazare, alimentatie, transport, agrement,activitati de vanzare cu amanuntul si multe altele. O caracteristica esentiala a activitatii turistice este intensitatea ridicata in activitati. Specialistii apreciaza ca un nivel dat de venituri sprijina mai multe locuri de munca in turism decat ar sprijini acelasi nivel de venituri crearea de locuri de munca in industria automobilelor sau in prelucrarea petrolului.

Locul turismului in economie - parte aplicativa

Tabel 1-Produsul intern brut

Anii 2004 2005 2006 2007 2008 2009

TOTAL 247368,0 288954,6 344650,6 416006,8 514700,0 498007,5

Comert 22349,9 28131,1 35007,8 43026,0 54549,8 52083,8

Sanatate si asistenta sociala 6137,6 7692,1 8372,4 10304,0 13945,3 14586,6

Hoteluri si restaurante 3803,6 5089,9 6621,5 7817,3 8727,3 8534,8

Sursa: Anuarul statistic al Romaniei 2010 pagina 323

Pentru a observa contributia turismului la crearea PIB-ului am folosit urmatoarea formula:

Incasari din turism ? PIB total tara x 100

Apilcand formula obtinem urmatoarele valori:

Pentru 2004-1.53%, 2005-1.76%, 2006-1.92%, 2007-1.87%, 2008-1.69% si nu in ultimul rand pentru 2009-1.71%

Comparand aceste valori ne putem da seama ca turismul nu are o contributie insemnata la crearea produsului intern brut, dar o veste imbucuratoare este aceea ca acest procent creste. Desi s-a inregistrat o scadere in 2007cu 0.05% si mai apoi in 2008 scazand din nou cu 0.18%, in 2009 procentul adus de turism la PIB creste din nou. Pentru a se observa si mai clar evolutia contributiei turismului la PIB am creat graficul urmator:

Fig1. Evolutia contributiei turismului la PIB intre anii 2004-2009.

In comparatie cu celelalte doua categorii gasite in tabelul de mai sus, turismul contribuie cu cel mai putin, dar atat in domeniul comertului dar si in domeniul sanatatii se inregistreaza scaderi. In comert din 2004 pana in 2008 contributia la crearea PIB este crescatoare, dar in 2009 se inregistreaza o scadere de 0.14%. Iar in domeniul sanatatii si asistentei sociale valorile cele mai mici sunt inregistrate in anii 2006-2007. Valorile pentru cele doua domenii in cei sase ani sunt: 2004- 2.48%(sanatate si asistenta sociala) si 9.03% pentru comert; 2005- 2.66% pentru sanatate si asistenta si 9.73 comert; 2006- 2,42% sanatate si 10.15% pentru comert; 2007- 2.47% pentru sanatate si asistenta sociala, 10.34% comert; 2008- 2,70% sanatate si 10,59% comert; 2009- 2.92% sanatate si asistenta sociala, 10.45% comert.

Anuarul Statistic al Romaniei 2010,pagina 323 Editura Institutul National de Statistica

Ioan Cosmescu-,,Turismul fenomen complex contemporan",Editura economica Bucuresti 1998

Rosca Elisabeta-,,Economia turismului" Editura Universitatea ,,Stefan cel Mare" Suceava 2002