Liberalizarea factorilor de producție în România

Caracteristici ale situatiei pietei muncii actuale în România

În perioada anilor 2001 si 2002, ca urmare a mentinerii unui nivel ridicat al activitatilor industriale si de constructii, dar mai ales pe baza dezvoltarii serviciilor,PIB a înregistrat cresteri spectaculoase,de peste 4 ori mai mari decât media UE astfel ca nivelul PIB înregistrat în anul 2002 a atins valoarea record de 1.512.256,6 mld lei, adica aproximativ 43,3 mld Euro.

Cu toate acestea,PIB pe locuitor (la puterea de cumparare standard) era în anul 2001 de numai 5.620 euro,adica de peste 4 ori mai redus decât media UE-15 si de 2-3 ori mai redus decât valorile înregistrate de catre noile State Membre(Republica Ceha – 17.180 euro, Republica Slovaca – 16.830 euro, Ungaria – 13.455 euro,Polonia – 9.406 euro).În functie de aportul la formarea PIB, activitatile cu o însemnatate deosebita sunt tot cele din domeniul serviciilor.

Sectorul serviciilor prestate catre populatie este unul de viitor, acesta cotribuind semnificativ la cresterea nivelului de viata al populatiei.

Analiza situatiei de pe piata fortei de munca

Populatia si forta de munca

Populatia României se afla într-un proces continuu si lent de scadere de la începutul anilor ’90.În acest rastimp populatia a scazut cu 3,4% (800.000 de persoane), ajungând la 22,4 milioane în anul 2001.În perioada 2001-2003 sporul natural a fost în descrestere datorita sporului de natalitate aflat înt-o tendinta de scadere.În anul 2000, 54,5% din populatia României traia în mediul urban,comparative cu valoarea de 50,6%, înregistrata la sfârsitul anilor’80.Aceasta crestere ascunde oricum schimbarile importante în tendintele migratiei interne între mediile rural si urban de la începutul perioadei de tranzitie.La începutul anilor ’90 migratia rural-urban s-a intensificat,orasele României primind mai mult de jumatate de milion de oameni din mediul rural. Situatia s-a repetat, dar în sens invers, pe la jumatatea anilor ’90 când, datorita deteriorarii situatiei economice, un nou flux de locuitori,de data aceasta din orase, s-a mutat la sate si a început practicarea unei agriculturi de subzistenta.Rata participarii populatiei cu vârsta cuprinsa între 15 si 64 de ani a fost de 69,7% la momentul primei Anchete asupra Fortei de Munca din 1994.Pâna în 1996 aceasta rata a ajuns la 72,3%, dar a început sa scada încet pâna a ajuns la 68,5% în anul 2001, sub media Uniunii Europene( 69,2%).În anul 2001 rata de activitate a populatiei masculine de 74,6% a fost cu 2 puncte procentuale mai scazuta decât în anul 1994 si cu mult sub media UE de 78, 1%.Rata de activitate a populatiei feminine a scazut de la 63,1% la 62,4% în aceeasi perioada si s-a situat peste media UE în anul 2001( 60,2%).Scaderea participarii a afectat mai puternic grupa de vârsta tânara,a carei rata de activitate a scazut de la aproximativ 49% la 41% între 1994 si 2001.Declinul ratei de activitate a fost însemnat si pentru grupa de vârsta 45-54 de ani (de la o rata de activitate de 80,5% la începutul perioadei, la o rata de 77% la sfârsitul acestei perioade),în timp ce rata activitatii pentru grupa de vârsta între 55-64 de ani a fost cu un punct procentual mai mare în anul 2001 (51%)decât în 1994(50%).O caracteristica a participarii în România este rata ridicata de activitate a populatiei din grupa 65 de ani si peste. Participarea acestei grupe de vârsta a prezentat o crestere de la 31% în anul 1994 la 37,5% în anul 2001,acest lucru fiind explicat de importanta agriculturii în economia tarii noastre.În ceea ce priveste nivelul educational mediu al întregii forte de munca putem spune ca a crescut oarecum la mijlocul anilor’90, dar a ramas scazut în comparatie cu standardele Uniunii Europene.Între 1990 si 2001 în toate domeniile cu exceptia agriculturii si a unora dintre servicii(comert, activitati fi nanciare, bancare si de asigurari, învatamânt, sanatate si asistenta sociala si administratie publica)populatia ocupata a înregistrat scaderi.Astfel, reduceri semnifi cative ale populatiei ocupate au fost înregistrate în industrie(cu 52,6%)–în special industria prelucratoare-si constructii(cu 51,8%).Desi în agricultura s-a înregistrat o crestere a ocuparii(de 13 puncte procentuale, adica 401.000 persoane),numai într-o mica masura persoanele disponibilizate din industrie si constructii a fost absorbita.

Somajul

În România,fenomenul somajului a fost recunoscut oficial începând cu anul 1991, odata cu intrarea în vigoare a Legii nr.1/1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala.Conform metodologiei BIM(Biroul International al Muncii) somajul a crescut pâna în 1994 când s-a înregistrat o rata a somajului de 10,9% dupa care a urmat o perioada de reducere iar din anul 1997 rata somajului înregistrat a crescut ca urmare a procesului de restructurare sau de lichidare a unitatilor economice neperformante(în mod special cel minier)culminând cu o rata de 11,8% în anul 1999.

Cauzele principale ale acestei evolutii a populatiei ocupate cât si a somajului au fost:declinul economic general, cu diminuarea volumului productiei, îndeosebi industriale, în conditiile îngustarii pietei interne si pierderii unor importante segmente ale pietei externe,esecul programelor de macrostabilizare si întârzierea privatizarii, reducerea investitiilor si restructurarea unor agenti economici nerentabili, mobilitatea scazuta a fortei de munca în plan teritorial si profesional, constrângerile determinate de mediul economic international.Evolutia resurselor de munca în România s-a aflat,

în ultimul deceniu si sub impactul unor fenomene demografice si sociale cum au fost: accelerarea scaderii fertilitatii si mentinerea mortalitatii la un nivel ridicat,cresterea emigratiei,scaderea calitatii serviciilor medicale si de asistenta sanitara,fenomene care au dus la cresterea ponderii populatiei în vârsta de 60 de ani. Somajul este concentrat în zonele urbane.În anul 1996 rata somajului a fost de doua ori mai mare în

mediul urban(8,4%)comparativ cu mediul rural(3,6%).Diferenta s-a marit de atunci si în 2000 rata somajului în mediul urban era de 11,7% comparative cu 2,4 în mediul rural.Ratele somajului ramân relative scazute pentru cei cu nivel educational mai scazut.