Liberalismul Economic Clasic

Extras din referat Cum descarc?

Perioada cuprinsa intre sec.17-18 a fost marcata de prefaceri importante in planul gandirii economice. Astfel, la mijlocul sec. al 18- lea, fiziocratii initiaza teoria unui "capitalism agrar", inspirat din experienta engleza si care nu exista la acea data in Franta decat in mod exceptional. Cu doua secole in urma, mercantilistii elaborasera, la randul lor, teoria unui "capitalism esentialmente comercial", "a unei economii care este in serviciul puterii, servindu-se in acelasi timp de putere pentru propriile scopuri". Revolutia industriala din Anglia secolului al 18-lea va reprezenta insa ocazia si suportul unor reflexii fundamentale pentru constituirea stiintei economice ca disciplina autonoma. Inca inaintea acestei perioade se infiintasera o serie de manufacturi care acum prospera, dezvoltand la randul lor, economia de piata. Masinismul ia amploare si se substituie muncii manuale. Descoperirile de ordin tehnic - suveica zburatoare, masina cu aburi etc. -vor dota industria engleza cu un potential urias de productie fata de cel existent pana atunci.
Stiintele exacte, stiintele naturii cunosc o mare dezvoltare: mecanica,fizica, matematica si filozofia progreseaza.
In domeniul stiintei economice se fac pasi importanti in vederea surprinderii si analizei fenomenelor si proceselor din realitatea de zi cu zi. Se incearca gasirea a o serie de metode care sa poata oferi posibilitatea construirii unei teorii economice coerente si pertinente. In acest sens, Francisc Bacon (1561-1626), filozof si om de stat englez, se releva drept creatorul metodelor experimentale. In lucrarea sa "Instauratio magna", el demonstreaza necesitatea independentei cercetarii stiintifice de "principiul autoritatii" si al "metodelor deductive", el fiind considerat "parintele teoriei inductiei".
"Pentru a cunoaste natura, spune Francisc Bacon, trebuie sa pornim de la legile ei si nu sa-i impunem legile noastre, trebuie sa sesizam si sa examinam interdependentele dintre diferite fenomene si procese, fapte ce trebuie observate, sesizate legaturile lor interne, realizate generalizari".
Daca Francisc Bacon este considerat "parintele teoriei inductiei", William
Petty (1623-1687), prin lucrarile sale, indeosebi "Aritmetica politica", "anunta" economia politica clasica, fiind considerat ulterior de Karl Marx - si nu fara argumente valabile - "parintele economiei politice".
Folosind metoda abstractizarii, William Petty, a formulat idei importante despre valoarea marfii. Potrivit lui, valoarea este produsul muncii, dar aceasta din urma apare limitata la extragerea si prelucrarea metalelor pretioase. Avutia apare ca rezultat al conlucrarii omului cu natura, caci potrivit celebrei sale formule, "munca este tatal si principiul activ al avutiei, in timp ce pamantul este mama". Prin urmare, William Petty este si tributar conceptiilor mercantiliste. Trebuie mentionat ca, desi liberalismul economic s-a nascut ca o reactie critica fata de teoriile si politicile mercantiliste, istoria inregistreaza cazuri cand, o serie de ganditori mercantilisti au evoluat spre liberalism.
Teoria rentei si a dobanzii se afla, de asemenea, intre preocuparile lui Petty. El considera renta, surplusul ce ramane dupa scaderea cheltuielilor de productie, cheltuieli alcatuite cu precadere din costul semintelor si al salariilor. In ceea ce priveste dobanda, William Petty o denumeste "renta baneasca" si o considera un pret al imprumutului, o "remunerare" a lui. "Cand cineva da banii sai cu imprumut pe o anumita perioada, el nu se poate folosi de ei in acest timp, de aceea are dreptul sa ceara o remunerare pentru aceasta situatie incomoda cu care a cazut de acord. Aceasta remunerare e numita de obicei, procent". Dobanda (procentul) continua Petty, nu trebuie reglementata legal, ci in functie de raportul cerere-oferta. Tocmai dintr-o asemenea perspectiva Petty incearca sa stabileasca "pretul natural al pamantului". Pamantul, deoarece asigura renta funciara, inseamna ca la vanzarea lui are loc vanzarea unui venit anume, deci el trebuie asigurat pe alta cale, prin dobanda la un capital pus. In acest context, Petty are in vedere ca renta anuala a pamantului sa fie inmultita cu 21 de ani, interval calculat pe baza unor date statistice referitoare la traiul concomitent a trei generatii - "bunicul, tatal, nepotul".
Analiza efectuata asupra preturilor, ii releva lui Petty doua categorii: "pretul natural" si "pretul politic". "Pretul natural" al marfii este determinat de cantitatea de munca cheltuita pentru producerea marfii respective, idee ce corespunde in fapt, definirii valorii marfii in acceptia "teoriei obiective a valorii", elaborata ulterior de Adam Smith. Tributar ideilor mercantiliste Petty considera insa ca "pretul natural" este influentat direct de productivitatea muncii cheltuita pentru producerea argintului. In consecinta, Petty determina nu valoarea marfii, ci "valoarea relativa" a ei. "Pretul politic" este practic, pretul ca atare al marfii.
In ceea ce priveste impozitele, William Petty considera necesara perceperea lor, ele fiind un instrument necesar cresterii avutiei. Petty intuieste si necesitatea repartizarii "proportionale" a impozitelor asupra populatiei. De aceea el scrie: "oricat de mari ar fi impozitele, daca ele sunt insa proportional repartizate asupra tuturor, de pierdut nu va pierde nimeni".
Conceptia lui Petty privind rolul statului in economie ca sprijinitor al acesteia, cunoaste in mod evident si nuante mercantiliste. El este adeptul, in plan politic, a puterii absolute a statului, chiar daca va incerca ulterior o corelare a acesteia cu conceptia ordinii naturale in economie.
Un veritabil teoretician al statului se vadeste a fi John Locke (1632-1704). Avand la baza conceptia ordinii naturale, Locke elaboreaza o serie de norme fundamentale care sa stea la baza unei noi ordini economico-sociale. Statul ordinii naturale este acela care precede in mod logic si istoric societatea civila. Societatea civila este chemata sa asigure libertatea, egalitatea si independenta cetatenilor ei si sa statueze dreptul la proprietate al acestora.

Fisiere in arhiva (1):

 Liberalismul Economic Clasic.doc