John Stuart Mill

Extras din referat Cum descarc?

1.Viata si activitatea lui J.S.Mill
John Stuart Mill s-a nascut la 10 mai 1806 in localitatea Pentonville, langa Londra. Viitorul mare economist a fost educat exclusiv de catre tatal sau , James Mill. La 10 ani strabatuse istoria universala si literatura greaca si latina, la 13 ani invatase stiinta si filozofia si scrisese o istorie a Romei iar la 14 ani stia toata economia politica ( studiase operele inaintasilor Adam Smith si David Ricardo) care se putea sti la vremea lui.
Intre 1820-1821 a locuit in Franta, cu familia lui Sir Samuel Bentham (fratele economistului Seremy), unde a studiat limba franceza, chimia, botanica si matematica. In acelasi an si-a completat studiile cu psihologia si dreptul roman.
Din 1822 s-a angajat la Compania Indiilor Orientale, unde a lucrat pana la desfiintarea companiei in anul 1859 . In perioada 1822-1829 a fost membru al << societatii utilitariste >> din Anglia, unde isi expune ideile si initiaza o serie de dezbateri pe probleme de morala si politica. Intre 1822-1840 a desfasurat o intensa activitate publicistica, paralel cu activitatea semnand numeroase articole in << Traveller >>, << Morning chronich >> si, in special, in << Westminster review >> (fondata de tatal sau, James Mill).
In 1829, la 23 de ani, publica primele sale incercari de economie politica : << Eseuri de economie politica >> ; in 1843 publica o carte de filosofie care a inceput sa-l faca celebru, << Sistem de logica >> iar in 1848 a publicat admirabilele sale << Principii de Economie Politica >> , in doua volume. Ulterior va mai publica lucrarile: "Despre libertate" (1859) si "Utilitarismul" (1861).
Dupa moartea sotiei sale, J.S.Mill s-a pensionat si s-a retras la resedinta din Avignon, unde si-a petrecut restul vietii, cu exceptia perioadei 1862-1868 in care a fost membru al Parlamentului britanic. In aceasta calitate Mill a fost preocupat de probleme cu caracter social precum :reforma agrara in Irlanda, reprezentarea politica a femeilor, reducerea datoriei publice a Angliei, reforma guvernamentala, eradicarea coruptiei, etc. J.S.Mill a fost preocupat toata viata de ameliorarea situatiilor clasei muncitoare.
In comparatie cu David Ricardo,John Stuart Mill a fost un erudit care la 12 ani citise o serie de lucrari ale clasicilor literaturii grecesti si cunostea mai multe limbi straine. Acest lucru s-a reflectat in opera sa economica, considerata cea mai bine sistematizata si logic redactata din intrega Scoala clasica engleza.
De obicei, John Stuart Mill este prezentat ca ultimul dintre marii clasici ai economiei politice. El a scris o opera in mare parte originala, desi a suferit o influienta puternica din partea lui Ricardo, cu care tatal sau, James Mill, a fost contemporan si prieten. Totodata, J.S.Mill preia in opera sa o serie de elemente noi, provenite din lucrarile primilor socialisti francezi, in special de la Saint Simion ori din preocuparile sale parlamentare referitoare la solutionarea unor probleme sociale legate de situatia grea a claselor muncitoare britanice. De asemenea, opera lui J.S.Mill a suferit unele influiente ale Scolii istorice germane din prima generatie (anterioara anilor 1870).
Intrebarea care l-a preocupat permanent pe J.S.Mill a fost daca se concilia legile naturale descrise de clasici si pe care el le-a considerat adevarate, cu aspiratiile generoase ale acestor << eretici >>. Aceasta a fost marea problema si dilema care a tulburat mereu spiritul loial si gandirea stiintifica a lui Mill.
3.Repartitia
Deoarece fiecare din cei trei factori ai productiei (munca , natura si capitalul) pot fi apropiate separat, J.S.Mill apreciaza ca << societatea industriala poate fi considerata ca divizata in proprietari de sol, in capitalisti si in muncitori productivi >>.
Teoria repartitiei avutiei este puternic ancorata in planul socialului si evident legata de manifestarea raporturilor sociale. Asa se explica de ce problema repartitiei avutiei debuteaza cu proprietatea, iar proiectul sau despre socialismul liberal vizeaza schimbarea repartitiei si nu a productiei sau a circulatiei
J.S.Mill a analizat repartitia inaintea schimbului ceea ce la condus la aprecierea ca veniturile nu sunt preturi ale factorilor de productie, dar aceasta greseala este minora. Conceptia lui Mill referitoare la repartitie este mai apropiata de a lui David Ricardo, decat de a lui J.B.Say. La fel ca David Ricardo, J.S.Mill nu a deosebit cele doua functii : de intreprinzator si de capitalist. Pentru J.S.Mill nu exista decat trei categorii de venituri si de participanti la procesele productiei si repartitiei :
o Salariul, pentru muncitor ;
o Profitul, pentru capitalist ;
o Renta, pentru proprietarul funciar.
Acestea sunt cele trei venituri primare, intrucat << fiecare din aceste clase obtine o parte din productie ; nici o alta clasa ,nici un alt individ nu obtine nici un alt produs, decat din acestea trei >>.
Pe aceata baza, Mill apreciaza ca exista doar trei clase productive :
o Proprietarii de pamant;
o Capitalistii;
o Muncitorii productivi.
Toate celelalte persoane si categorii sociale apartin, dupa parerea lui, sferei neproductive.Ele sunt intretinute din cheltuielile clasei productive si isi obtin veniturile prin << redistribuirea >> unei parti din veniturile primare. In felul acesta, J.S.Mill restrange populatia la aceea ocupata in productia materiala.
4.Salariul 
Mill a respins conceptia ricardiana a salariului stabilit la nivelul minimului de subzistenta. In conceptia lui Mill acesta ar fi nivelul minim al salariului, nu salariul efectiv. 
Salariul efectiv sau curent era determinat de oferta si de cerere, intelegand prin oferta cantitatea de capital disponibil pentru intretinerea muncitorilor, fondul salariului, si prin cerere numarul de muncitori care cauta de lucru. Legea aceasta era exprimata mai familiar de Cobdem, cand spunea ca salariul se urca cand doi patroni alearga dupa un muncitor, si scade cand doi lucratori alearga dupa un patron.
Salariile depind de raportul intre importanta numerica a populatiei muncitoresti si capital, adica de fondurile consacrate cumpararii fortei de munca. Acesta semnifica intoarcerea la ideea smithiana a << sfondului de salarii >>, viziune mai putin pesimista decat aceea a minimului de subzistenta promovata de Ricardo.
Mill afirma in mod categoric ca salariul este un element al costului de productie iar intregul produs al societatii este creat de muncitor, insa lui ii reine doar o parte, sub forma salariului, care este parte componenta a costurilor de productie. Cealalta parte , produsul net, constituie sursa din care se formeaza profitul si renta.
Deci salariul natural sau necesar era determinat cu timpul de costul de productie al manei de lucru, adica de costul vietii muncitorului iar salariul curent tindea, in oscilatiile sale, sa se idrepte totdeauna dupa el.
Aceasta lege merita cu drept numele de lege de arama, cu care era sa o stigmatizeze mai tarziu Lasalle. Intr-adevar, salariul depindea astfel de cauze exterioare muncitorului, si de care erau cu totul strain el, munca sa si bunavointa sa.
In maniera economistilor liberali optimisti, J.S.Mill considera ca numarul populatiei si al fortei de munca sunt reglate automat de evolutia mijloacelor de subzistenta si a resurselor destinate platii muncii. Pe masura dezvoltarii societatii dimensiunile capitalului sporesc, si o data cu ele, cresc si fondurile destinate cumpararii fortei de munca. Daca populatia nu creste in aceleasi proportii, se va inregistra si o imbunatatire a nivelului de trai.
Mai tarziu J.B.Mill apreciaza chiar ca nu exista o lege naturala a salariilor dupa cum a afirmat in 1869 in " Fortnightly Review": "nu exista nici o lege de natura sa faca imposibila ridicarea salariilor astfel incat ca sa epuizeze nu numai fondurile planificate de intreprinzator pentru exploatarea intreprinderii, dar chiar si pe cele destinate cheltuielilor sale personale. Limita ridicarii salariilor trebuie cautata in considerentele practice care pot ruina intreprinderea". 
5. Renta
Renta funciara este venitul proprietarului de pamant . J.S.Mill a plecat, intocmai ca Ricardo, de la ideea ca nivelul rentei se stabileste in conditii diferite si dupa alte legi, fata de celelalte venituri. La fel ca ceilalti clasici englezi, Mill a fost de parere ca renta este efctul monopolului proprietatii private asupra conditiilor naturale ale productiei. Pentru a demonstra aceasta asertiune Mill a incercat sa largesca intelesul notiunii de monopol.


Fisiere in arhiva (1):

  • John Stuart Mill.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:

* Prin apăsarea pe butonul “Descarcă acum” declar că am citit, înțeles și agreat termenii și condițiile.
* Prețul este fără TVA.


Hopa sus!