Istoricul Just In Time

Extras din referat Cum descarc?

Reprezinta o filosofie a managementului japonez, ce a fost aplicata in practica in multe organizatii de fabricatie japoneza: filosofia productiei bazata pe o eliminare planificata a elementelor inutile si o continua imbunatatire a ei.A fost dezvoltata si perfectionata in cadrul Toyota, de catre Taiichi Ohno, ca un mijloc de a satisface cerintele consumatorilor cu minimum de intarzieri.Taiichi Ohno este frecvent mentionat ca ,,tatal" just-in-time.
Taiichi Ohno
(1912-1990)
Ford si Toyota
Tehnica Just-in-time a fost pentru prima oara utilizata de catre Ford , fiind descrisa in mod explicit de Henry Ford in cartea sa ,,My life and work" , in anul 1922.Tehnica a fost ulterior adoptata si publicata de catre Toyota in Japonia, ca parte a sistemului de productie Toyota .
Sistemul Toyota se baza pe sistemul de productie in serie din cadrul Ford, studiat de catre Eiji Toyoda la inceputul anului 1950. Ford se baza pe doua mari concepte: componente interschimbabile si principiul fluxului. Ideea partilor interschimbabile a facut posibila inlocuirea instalatorilor calificati cu  componente necalificate, conditie necesara pentru productia in masa. Punand tehnologia si oamenii sa lucreze impreuna pentru a satisface nevoia de produse, Ford a creat cai dedicate privind fluxul de productie - minimizand perioada de prelucrare si timpul de livrare, imbunatatind eficienta. Sistemul
Ford este deseori asociat cu linia de asamblare mobila care insa isi regaseste esenta in principiul fluxului, fiind o accentuare a acestuia .
Cei de la Toyota au admirat eficienta productiei in masa, insa au simtit ca doua mari greseli trebuie luate in considerare. Primul lucru l-a constituit utilizarea exagerata a stocurilor atat in faza de fabricare cat si in cea de asamblare. In ceea ce priveste fabricarea, organizarea spatiului, destul de mare, necesar aparaturii, a dus la contituirea unor loturi uriase, creand astfel stocuri mari. In faza de asamblare, intreaga linie de productie putea sa fie suspendata daca o statie de lucru experimenta dificultati tehnologice, defectuozitati privind calitatea produsului, insuficienta partilor necesare asamblarii, sau alte probleme din aceeasi arie. Pentru a preveni aceste intreruperi, stocuri mari de siguranta, sau stocuri "tampon", au fost alocate pe parcursul intregii linii. In Japonia postbelica, companii precum Toyota detineau foarte putine resurse si depozitele mari reprezentau o risipa pe care nu si-o puteau permite.
A doua greseala o reprezenta natura rigida, specializata, a liniei de productie Ford, care compunea o solutie practica doar in cazul producerii in masa a unui singur model. Acest lucru era perfect pentru piata uriasa a Statelor Unite ale Americii. Cu toate acestea, piata japoneza era minuscula si o astfel de strategie s-ar fi dovedit inutila. Intransigenta liniei Ford reflecta o pierdere inutila care trebuia transformata intr-un model cu o prezenta mare de flexibilitate.
Piggly Wiggly          
Elementele de baza au fost dezvoltate de Toyota in anii 1950, fiind cunoscute ca ,,Toyota Production Systems", avand si varianta prescurtata TPS. Toyota nu a adoptat procedura de la Ford, ci de la Piggly Wiggly.Desi Toyota a vizitat Fordul , ca parte a turului de afaceri american, sistemul din supermarketul Piggly Wiggly a fost  cel ce i-a atras atentia lui Ohno Taiichi, liderul delegatiei la momentul respectiv, in anul 1965.Aici delegatia a putut observa o funtionare deplina si cu succes a sistemului just-in-time si au modelat sistemul de productie Toyota dupa el .


Fisiere in arhiva (1):

  • Istoricul Just In Time.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Descarca gratuit aceast referat (0 €)

Completezi numele, prenumele și adresa de email. După aceea primesti prin email link-ul pentru descărcare. Completeaza o adresă de email validă.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.



Hopa sus!