Irlanda

Populaţie: 4.456.000 loc (estimare 2010)

Venit naţional m €

Brut de marfuri 2006 2007 2008 2009

PIB-valoare 177,343 189,374 179,989 159,646

PNB-valoare 154,078 162,853 154,672 131,241

VNB-valoare 155,387 164,062 155,985 132,601

PIB-produs intern brut

PNB-produs national brul

VNB-venit national brut

Venitul naţional €

Brut de marfuri 2006 2007 2008 2009

PIB-pe cap de locuitor 41,828 43,645 40,702 35,801

PNB-pe cap de locuitor 36,341 37,532 34,977 29,431

VNB-pe cap de locuitor 36,649 37,811 35,274 29,736

Sursa:CSO

Evoluţia Irlandei după 2008

- Economia Irlandei s-a comprimat cu 3,5% în 2008

În al patrulea trimestru din 2008, PIB-ul a scăzut cu 7,5%. Excluzând câştigurile companiilor internaţionale stabilite în Irlanda, acesta a scăzut cu 6,7% în al patrulea trimestru şi cu 2,3% per total în 2008.

Consumul gospodăriilor a scăzut cu 4% în al patrulea trimestru, în timp ce investiţiile de capital s-au diminuat cu 30,6%, iar producţia industrială a scăzut cu 12,5%.

Economia Irlandei, care a avut multă vreme cea mai mare rată de crestere din zona euro, este prima din regiune care a intrat în recesiune, la începutul lui 2008.

PIB-ul Irlandei s-a comprimat cu 2,3% în 2008

- În 2009 Irlanda a înregistra o scădere economică de 7.6%

- Anul 2010 aduce Irlandei o criză fără precedent ce obligă la o comprimare a economiei cu 2,9%.

- Iar în 2011 se aşteaptă o creştere cu 2,7%.

Confruntându-se cu o criză fără precedent, Irlanda s-a văzut nevoită să opteze pentru un plan masiv şi auster de salvare a băncilor. Pieţele au apreciat această strategie, dar cererea internă are de suferit, iar exporturile par a fi singura salvare.

Marea întrebare care este acum în mintea tuturor este dacă Irlanda va urma modelul Greciei de cădere economică. Chiar dacă datoria publică din Irlanda va fi in jurul a 80% din PIB, la sfârşitul anului 2010, faţă de 120% cât este estimată în Grecia, tendinta pare a fi aceeaşi: prabusire a economiei. Iar cu un deficit de 11,7% din PIB înregistrat anul trecut, Irlanda pare să urmeze Grecia.

Totuşi, Irlanda ar putea evita soarta Greciei, mai ales ca are elaborat deja un plan de iesire din criză, este de părere Thomas Conefrey, economist la Centrul Economic de Cercetare. Potrivit acestuia, "nenorocirile din Grecia au arătat costul lipsei de acţiune, iar Irlanda are totuşi un plan", scrie Les Echos.

Cât de eficient este însă acest plan- Pentru moment, investitorii par multumiţi şi continuă să investeasca în Dublin, cu calm. Planul Irlandei de a scăpa de criză se bazează pe doi piloni. Primul este un plan de salvare care priveşte sectorul bancar, întrucât se estimează că valoarea creditelor bancare este între 70 si 80 miliarde de euro.

Guvernul din Dublin a hotarât să creeze o structură de apărare împotriva crizelor cumparând activele toxice ale băncilor, pentru ca acestea să-şi cureţe bilanturile. Suma estimată este de 40 de miliarde de euro. Michael Martin speră că activitatea de creditare "să înceapă să se îmbunătăţească în aproximativ un an."

Alt pilon al planului de redresare a fost de a face reduceri drastice în bugetul de stat. Pentru a reduce costurile cu 4 miliarde de euro în 2010, ministrul Finanţelor a tăiat în special salariile din sectorul public şi a redus beneficiile cu aproximativ 3%. Măsura a fost necesară deoarece, în caz contrar, deficitul ar fi ajuns la 16% din PIB.

Economia irlandeză a cunoscut o contracţie de 15% în doi ani, iar consumul intern a scăzut cu 7% anul în 2009.

Confruntându-se cu acuzaţii de tipul nedreptăţii sociale, autorităţile susţin că reducerea salariilor funcţionarilor publici este acceptabilă, deoarece ei au caştigat în ultima perioadă, în medie, cu 20% mai mult decât angajaţii din sectorul privat, la competenţe echivalente. Practic, după ani de exces, Irlanda ar reveni la un sistem de plată a salariilor mai realist şi rezonabil.

Aceste reduceri bugetare şi fiscal uriaşe sunt luate în speranţa redresării finanţelor statului până în 2014.

Măsurile includ reducerea de asistenţă socială de 3 miliarde €, reducerea facturii salariale din sectorul public de 1,2 miliarde de euro şi creşterea TVA cu două puncte procentuale.

Planul de patru ani al reducerilor drastice va avea un impact negativ asupra nivelului de trai al oamenilor din Irlanda .

Foaia de parcurs a bugetului include următoarele economii şi reformele fiscale:

- Salariul minim este tăiat de la 1€ la 7.65 € (£ 6.48);

- TVA-ul va creşte cu un punct procentual la 22 la sută în 2013 şi la 23 la sută în 2014;

- Impozitul pe profit va rămâne la 12,5%

- Forţa de muncă din sectorul public va fi redusă

- Taxele de şcolarizare vor creşte;

- taxa fiscală de poluare cu carbon se va dubla la 30 € (25 £) pe tonă, ridicânduse la 330 milioane € (£ 279 milioane)

În ceea ce priveşte preocupările referitoare la consumul intern, autorităţile din Dublin consideră că acestă nu este o problemă chiar atât de mare.

"Suntem o ţară mică şi ne-am construit economia pe exporturi. Nu se pune problema de a pune sub semnul intrebării aceasta strategie", sustine Frank Ryan, care conduce agenţia Enterprise Ireland, responsabilă cu sprijinirea companiilor locale pentru ca acestea să se extindă pe plan internaţional.