Instituționalismul american

Cuprins referat

1. Introducere 2
2. Thorstein Veblen (1857-1929) 3
3. John Rogers Commons (1862-1945) 5
4. Wesley Clair Mitchell (1874 - 1948) 6
5. Esenta 7
6. Concluzii 9
7. Bibliografie 10

Extras din referat

1. Introducere
Aparut pe la sfarsitul sec al XIX-lea in SUA, deja in perioada interbelica, institutionalismul devine un curent mondial, capatand o mare raspandire in Franta, Suedia, Germania, Anglia.
Institutionalismul, evident porneste de la cuvantul "institutie", dar pana in prezent nu exista o definitie unanim acceptata. Insa, cea mai mare parte a specialistilor sustin ca institutiile economice sunt niste fenomene cu caracter stabil, care impun oamenilor un oarecare comportament obligatoriu, stabilesc o anumita ordine in activitatea lor. Exemple de institutii sunt: statul, biserica, monopolurile, familia, sindicatele, partidele politice, traditiile, obiceiurile, actele legislative etc.
Principalele circumstante ale aparitiei institutionalismului american:
o Filosofia pragmatista: Aceasta traditie filosofica a avut un mare impact asupra dezvoltarii stiintei sociale si umanistice in SUA. Chiar daca legatura dintre pragmatism si economie nu este complet clara, pragmatismul a creat in mod decisiv o atitudine sceptica generalizata fata de toate traditiile intelectuale Europene. Este posibil ca acest lucru sa fi contribuit la proiectul institutionalist de reconstructie a economiei pe un nou fundament.
o Traditiile legale speciale anglo-saxone: Legea comuna, legea capitalurilor, traditia constitutionala Americana. Europa Continentala a avut o traditie legala bazata pe traditia legii Romane iar traditia democratica era slaba. (Alexis de Tocqueville a observat inca din anii 1830, o profunda diferenta intre sistemul politic American si cel European, in special legata de constitutionalism, o cultura democratica si egalitarism.)
o Stiintele economice in America erau oarecum in urma Europei si Angliei: Nu aveau criticismul utilitarist al stiintei economice clasice, Adam Smith fiind inca cel mai citat economist. Utilitaristii nu erau foarte populari in Statele Unite in secolul al XIX-lea datorita culturii religiei protestante. (Traditia utilitarista care a inflorit in Europa a formulat argumentul ca redistribuirea este un lucru bun, deoarece cei bogati au o utilitate marginala mai mica data de ultimul dolar cheltuit decat cei saraci.)
o Izolarea: Comunicarea intre continente nu era atat de usoara ca in prezent.
o Influenta Scolii Istorice Germane: Multi economisti Americani au studiat in Germania, deoarece universitatile Germane aveau cea mai buna reputatie - de exemplu Richard T. Ely.
In decurs de peste un secol, in cadrul institutionalismului au aparut o multime de microcurente care difera intre ele si chiar si in chestiuni principiale. Cu toate acestea economistii recunosc o serie de trasaturi esentiale proprii tuturor institutionalistilor :
1. insatisfactia fata de nivelul ridicat de abstractizare al stiintei economice neoclasice si in special fata de tendinta statica a teoriei traditionale a pretului; 
2. solicitarea integrarii stiintei economice cu alte stiinte sociale; 
3. dezaprobarea empirismului cauzal al economiei clasice si neoclasice exprimata prin propunerea de a se efectua investigatii cantitative detaliate. 
In plus s-a pledat pentru o atitudine favorabila interventiei statului 
In evolutia sa, institutionalismul a trecut prin trei etape. Prima etapa se intinde pe parcursul primelor patru decenii ale secolului al XX-lea fiind reprezentata de asa-numitul institutionalism negativist, sau protestatar. Reprezentantii de seama ai acestei etape au fost americanii Th. Veblen, J. Commons si W. Mitchell. 
Imediat dupa razboi, prin operele lui J. M. Clark si A. A. Berle, incepe cea de-a doua etapa in evolutia institutionalismului. In aceasta perioada se trece de la critica capitalismului la inaintarea diferitelor propuneri cu privire la perfectionarea lui. 
Etapa a treia, incepe pe la mijlocul anilor 60-70 si se distinge prin largirea ariei geografice si a caracterului investigatiilor. Teoreticianul principal al acestei perioade este americanul J. Galbraith. 
2. Thorstein Veblen (1857-1929)
Majoritatea ideilor prezentate de scoala istorica a lui Schmoller au fost insusite de majoritatea economistilor americani, printre acestia numarandu-se John Commons si Wesley Mitchell. Unul dintre reprezentantii principali ai vechiului institutionalism este Thorstein Veblen care pune un mare accent atat pe procesul de evolutie economica si transformare tehnologica, cat si pe felul in care actiunea este modelata de circumstante .
Thorstein Veblen, intemeietorul curentului institutionalist, si-a expus opiniile in lucrarile Teoria clasei bogate (neproductive) - The Theory of the Leisure Class, publicata in 1899, si in Teoria intreprinderii de afaceri - Theory of Business Enterprise, din 1904. 
In prima lucrare, acesta critica obiceiurile celor din clasa superioara: consumul ostentativ si sfidator, si ca urmare deseuri insemnate, si timpul liber, considerand ca aceasta (clasa superioara) este angajata in posedarea jefuitoare a bunurilor, fara sa le produca . 
De altfel, prin aceasta carte autorul a introdus notiuni noi, precum: ,,clasa bogata" (,,leisure class", ,,classe oisive"), ,,competitie baneasca" (,,pecuniary emulation"), ,,consum ostentativ" sau ,,sfidator" (,,conspicuous consumption", ,,consommation ostentatif"), ,,proprietate absenta" (,,absentee ownership") .
Teoria clasei bogate este considerata una din primele critici detaliate la adresa consumului ostentativ. 
In esenta, cea de a doua lucrare este o analiza a doua motivatii strans legate, dar in acelasi timp conflictuale: afacerile si industria.

Fisiere in arhiva (1):

 Institutionalismul American.docx