I. Institutiile Uniunii Europene 3 1.1. Consiliul Uniunii Europene 5 1.2. Consiliul in calitate de legiuitor 6 II. Concluzii 7 Bibliografie 8
I. Institutiile Uniunii Europene Evident, pentru ca Uniunea Europeana sa-si poata realiza obiectivele, este necesar ca acestea sa dispuna de un cadru institutional eficace si eficient. Aceasta dubla necesitate este cu atat mai mare cu cat Uniunea va numara in viitor apropiat cel putin 27 de state membre. Tratatul constitutional preia, in esenta, dispozitiile institutionale existente, insa, introduce si alte doua noi institutii, si anume: un presedinte si un ministru al afacerilor externe. Sistemul institutional al Uniunii Europene cuprinde, potrivit Tratatului, Parlamentul european, Consiliul european, Consiliul de ministri, Comisia europeana si Curtea de justitie. Banca centrala europeana are un rol deosebit de important in domeniul politicii economice si monetare a Uniunii. In ceea ce priveste Curtea de conturi, aceasta asigura controlul cheltuielilor si al incasarilor Uniunii. Pe langa aceste institutii, Tratatul mentioneaza si doua organe consultative, si anume: Comitetul regiunilor si Comitetul economic si social. Modificari radicale sunt prevazute in cazul Consililul european. Astfel, potrivit Tratatului, acesta este compus din sefi de stat sau de guvern ai statelor membre, din Presedintele sau - o figura noua in architectura institutionala a Uniunii - si din presedintele Comisiei. La lucrarile Consiliului european participa si noul ministru al afacerilor externe. Tratatul constitutional propune infiintarea unui post permanent de presedinte al Consiliului european, ales de catre Consiliul european, pentru durata de 2 ani si jumatate. Rolul presedintelui va fi de a prezida si conduce lucrarile Consiliului european. Totodata, acesta va fi si reprezentantul, la nivel inalt, al Uniunii in domeiul politicii externe si de securitate comuna. Crearea posturilor de ministru al afacerilor externe este una dintre principalele inovatii aduse de Constitutie. Ministrul afacerilor externe este mandatarul Consiliului pentru politica externa si de securitate comuna, dar si vice-presedintele Comisiei. In ceea ce priveste Comisia europeana, Constitutia prevede faptul ca membrii acestia sunt alesi, pentru un mandat de 5 ani, pe ,,criterii de competenta generala si angajament european, iar independenta lor este mai presus de orice indoiala". Pana in anul 2014, Comisia va alcatui din cate un resortisant din fiecare membru, inclusiv presedintele si ministrul afacerilor externe al Uniunii, care este unul dinre vicepresedinti. Dupa incetarea mandatului acestei Comisii, in competenta institutiei vom regasi un numar de membri, inclusiv presedintele si ministrul afacerilor externe al Uniunii, corespunzator cu 2/3 din numarul statelor membre daca Consiliul European, hotarand in unanimitate, nu decide sa modifice aceasta cifra. Membrii Comisiei sunt selectati dintre resortisantii statelor membre conform unui sistem de rotatie egal intre statele membre. Consiliul, de comun acord cu presedintele ales, adopta lista celorlalte persoane pe care intentioneaza sa le desemneze ca membri ai Comisiei. Acestea vor fi selectate pe baza sugestiilor facute de statele membre. Presedintele, ministrul afacerilor externe al Uniunii si ceilalti membri ai Comisiei sunt supusi, colectiv, unui vot de aprobare din partea Parlamentului European. Pe baza acstei aprobari, Comisia este numita de catre Consiliul European, care hotaraste cu majoritate calificata. Atunci cand Comisia nu va mai cuprinde resortisanti din toate statele membre, acesta trebuie sa acorde o atentie speciala necesitatii de a asigura o transparenta deplina in relatiile cu toate statele membre. Prin urmare, Comisia trebuie sa ramana in stransa legatura cu toate statele membre, indiferent daca acestea au sau nu un resortisant ca membru al Comisiei si, in acest context, sa acorde o atentie speciala necesitatii de a face schimb de informatii si de a se consulta cu toate statele membre.1 In cadrul Consiliului de ministri, incepand cu anul 2009, majoritatea calificata va intruni cel putin 55% din membrii Consiliului, cuprinzand cel putin 15 dinre acestia si reprezentand statele member care totalizeaza cel putin 65% din populatia Uniunii. Acest aspect semnifica faptul ca 12 state sau un numar de state member care reprezinta 35,01% din populatie au posibilitatea de a respinge o initiativa. Acest lucru are drept consecinta consolidarea puterilor statelor "mici" si "mijlocii" in raport cu statele "mari". Astfel, minoritatea de blocare trebuie sa includa cel putin patru membri ai Consiliului, in caz contrar, majoritatea calificata se considera atinsa. Atunci cand Consiliul nu hotareste la popunerea Comisiei sau a ministrului afacerilor externe al Uniunii, majoritatea calificata se defineste ca intrunind 72% din membrii Consiliului, reprezentand statele member care totalizeaza cel putin 65% din populatia Uniunii. In privinta Parlamentului European, se observa faptul ca numarul maxim al membrilor acestei institutii nu poate depasi cifra de 750. 1 "Manualul Uniunii Europene" Editia a III-a, Prof. Univ. Dr. Augustin Fuerea, Universul Juridic, Bucuresti, 2006 Reprezentarea in Parlamentul de la Strasbourg este garantata in mod regresiv proportional, cu un prag minim de 6 membri pentru fiecare stat membru. Totodata, se mentioneaza si faptul ca nici unui stat membru nu i se va atribui mai mult de 96 de locuri.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).