Inflație vs șomaj

Antet. Orice politică are drept scop declarat atât un nivel scăzut de şomaj, cât şi o inflaţie moderată. Aceasta, cu scopul esnţial de a creea o creştere economica înaltă şi durabilă. Totuşi, ultimele decenii ne arată că procesele inflaţioniste şi ale neocupării in munca se interferează în multiple domenii şi cu efecte din ce în ce mai neaşteptate.

Dupa Antoine de Saint Exupéry, munca este “Calitate a omului, care nu are nici un nume. Această calitate poate fi însoţită de veselia cea mai zâmbitoare. Este acea calitate a tâmplarului care se aşează de la egal la egal în faţa bucăţii sale de lemn, o pipăie, o măsoară, şi, departe de a o trata cu uşurinţă, îşi adună pentru ea toată priceperea”.*

Inflatia şi şomajul sunt fenomene contemporane, complexe, cuprinzătoare, care includ în sfera lor aspecte economice, sociale, politice, psihologice şi morale.

Unul dintre cele mai grele dezechilibre economico – sociale il reprezinta inflatia. Aceasta reprezinta o problema preocupata pentru toate categoriile de agenti economici, de la simplu om din provincie pana la marile companii sau guverne. Inflatia reprezinta un fenomen macroeconomic care consta intr-o crestere semnificativa si continua, permanenta a nivelului general al preturilor si o reducere a puterii de cumparare a banilor.

Fenomen greu de explicat, inflatia s-a manifestat cu intensitate la inceputul anilor ’70 in tarile dezvoltate din punt de vedere economic si dupa 1989 in tarile aflate in tranzactie la economia de piata cu toate ca nu se poate vorbi de o inexistenta a inflatiei pana in 1989 – aceasta de fapt fiind o inflatie mascata – ascunsa – sau o inflatie suportata de guvern si indirect fara sa se vada efectele imediate de catre populatie.

Inflaţia , problematica de mare importanţă a gândirii şi practicii economice, este un proces deosebit de complex generat de creşterea generală a preţurilor şi tarifelor . Inflaţia este un fenomen specific perioadelor de criză, constând într-o emisiune de hârtie monedă peste necesităţile reale ale circulaţiei băneşti .Unii consideră inflaţia un cerc vicios în care o economie odată intrată , cu greu poate ieşi : dezechilibrul masei monetare , producţie de bunuri şi servicii ce determină creşterea preţurilor, de unde rezultă că nevoile de mijloace monetare si financiare ale statului nu pot fi acoperite din veniturile bugetului , ceea ce determină creşterea impozitelor .

Economistul american M. Friedman explica faptul ca inflatia este legata de oferta de moneda, cresterea acesteia fiind de natura subiectiva sau obiectiva. Friedman apreciaza ca inflatia este totdeauna un fenomen monetar, excesul de moneda reprezentand radacinile acesteia.

In perioada formarii economiei de piata in Europa, tinerele state au fost preucupate de lichidarea haosului monetar specific epocii feudale tarzii, haos ce atins cote inalte in sec. XVI-lea. S-a actionat pentru sisteme banesti stabile si o circulatie monetara normal, acestea bazandu-se pe etalonul aur. Cand banii de hartie inlocuiau realmente aurul monetar, miscarea semnelor valorii oglindea legile circulatiei banilor – aur cu valoare deplina. De altfel, acestea puteau fi convertiti liber in aur. Corespunzator, cantitatea banilor de hartie se limitau la aurul pe care acesti bani il reprezentau in circaulatie. In aceasta situatie, inflatia nu putea sa apara, ea nu avea baza de desfasurare.

Dar, relativ repede, canalele circulatiei banesti au inceput sa se aglomereze . Intr-o anumita perioada, aceasta s-a datorat insuficientei cantitatii de marfuri aflate in circulatie. Daca banii de hartie intreceau propria lor masura (daca ei depaseau cantitatea monedelor de aur cu aceeasi denumire ce ar fi trebui sa circule), acesestia se discreditau in fata agentilor economici . Scaderea puterii de cumparare a banilor aflati in circulatie antrena crestera preturilor. Inflatia de acest gen aparea atunci cand cantitatea banilor de hartie aflata in circulatie o depasea sensibil pe

care rezulta din raportul dintre masa de aur monetar si etalonul aur (o cantitate de aur ce era asezata la baza unei unitati banesti).

Prabusirea etalonului aur a creat premisele unei noi forme de inflatie – inflatia banilor de hartie neconvenabil in aur. Acum, existenta functionala a banilor de hartie o absoarbe pe cea materiala. Ca urmare, in conditiile cand singurele elemente de stabilitate si normalitate monetara decurg din cursul fortat al banilor si din increderea populatiei in buna lor functionare, inflatia

* Extras din „Gânduri” de Antoine de Saint Exupéry, Colecţia COGITO, Ed. Albatros, Bucureşti, 1995

poate sa apara ca un proces ce “iese” din cadrul normalului monetar, ce pune in evidenta un excedent de bani.

Formele pe care le-a cunoscut inflatia banilor neconvertibili in aur si a celor neconvertibili in general au fost si sunt destul de diferite in timp si spatiu. Ele s-au diversificat si mai mult pe seama realitatilor din tarile foste socialiste. Ca urmare, problema naturii inflatiei ramane actuala si complexa.

Din punct de vedere al intensitatii inflatiei intalnim:

- inflatia moderata caracterizata printr-o crestere medie anuala a preturilor si serviciilor de 3-4% care duce la deprecierea lenta si progresiva a banilor , fara zguduiri economice

- inflatia deschisa in care cresterea anuala a preturilor este intre 5% si 10% si este insotita de cresteri economice mai reduse sau chiar stagnari

- inflatia declarata , in care preturile cresc anual cu 10-15%

- inflatia galopanta , in care preturile si tarifele cresc annual cu mai mult de 15% , provocand mari dezechilibre economice si sociale

- hiperinflatia , forma cea mai periculoasa si excesiva a inflatiei la care preturile cresc la intervale scurte de timp, antrenand dezechilibre generale in economia nationala

- dezinflatia se manifesta prin incetinirea durabila si autointretinuta a ritmului de crestere a nivelului general al preturilor

- cresterea economica neinflationista este o inflatie moderata insotita de o crestere economica mai mare decat inflatia

- cresterea economica inflationista releva un ritm pozitiv de crestere a productiei nationale , insotit de o rata a inflatiei mai inalta decat cea a dinamicii economice

- stagflatia desemneaza acea situatie din economia in care coexista inflatia cu lipsa de crestere economica

- slumpflatia sintetizeaza coexistenta inflatiei galopante cu recesiunea economica.

Fiind un fenomen deosebit de complex , inflatia se poate masura si ilustra prin utilizarea simultana a mai multor inidici si indicatori , fiecare din acestia evidentiind o anumita fateta a inflatiei.

Exprimarea absoluta a inflatiei se determina ca diferenta dintre cererea absoluta nominala si cantitatea reala de bunuri si servicii pe care le pot oferi spre vanzare agentii economici.

Indiferent de cauza declansarii inflatiei , desfasurarea ei, perpetuarea si agravarea inflatiei are determinari multifactoriale. In conditiile economiei actuale, inflatia are la baza factori de ordin economic, monetar, socio-politic, de natura interna si externa care actioneaza simultan si se influienteaza reciproc.