Inflația

Inflatia - este un dezechilibru monetar, exces de bani fara valoare proprie in circulatie, peste nevoile economiei, manifestat prin cresterea generalizata, continua si autosustinuta a nivelului mediu al pretutilor pe o perioada indelungata.

Atunci cand fenomenele inflationiste sunt minore si partiale, sunt numite tensiuni inflationiste.

Cresterea pretului unui singur bun sau chiar cresterea temporara, pentru o perioada scurta, a majoritatii preturilor nu inseamna inflatie. Pe de alta parte, chiar in perioade de inflatie nu toate preturile cresc la fel de repede, iar pentru unele produse este posibila chiar scaderea preturilor.

Autointretinerea si autoagravarea inflatiei se explica prin reactia pe care o avem in fata cresterii preturilor:

- anticipand cresterea preturilor, populatia creste cererea de bunuri si servicii;

- anticipand pierderea puterii de cumparare, populatia detezaurizeaza moneda;

- anticipand cresterea preturilor, agentii economici isi pot creste stocul de materii prime, materiale etc., crescand cererea globala;

- anticipand o crestere a preturilor in perioada imediat urmatoare, agentii economici pot decide sa pastreze temporar productia realizata, determinand astfel o scadere a ofertei globale.

Rata infatiei - este definita ca rata de crestere a nivelului preturilor intr-o economie intr-o perioada.

Puterea de cumparare a banilor arata cat se poate cumpara cu o unitate monetara. In consecinta, cresterea nivelului mediu al preturilor este sinonima cu scaderea puterii de cumparare a monedei nationale. Puterea de cumparare a banilor depinde in mod direct de rata inflatiei.

1.2. Formele inflatiei

Inflatia poate fi clasificata dupa diferiite criterii:

- In functie de ritmul de crestere a preturilor, identificam: inflatie moderata, inflatie medie, inflatie galopanta si hiperinflatia.

- In functie de anticiparile pietei exista: inflatie anticipata si inflatie neanticipata

- In functie de tipul de mecanism de functiune a pietei intalnim: inflatie deschisa si inflatie reprimata

- In functie de principalele cauze: inflatie prin costuri, inflatie prin cerere, inflatie structurala si inflatie importata.

1.3. Cauze si consecinte ale inflatiei

Trebuie sa facem distinctie intre cauzele inflatiei si simptomele inflatiei. Astfel, de exemplu, de cele mai multe ori, cresterea preturilor nu cauzeaza inflatie; cresterea preturilor este un simptom al inflatei. Cuza inflatiei in acest caz ar putea fi un dezechilibru intre cerere si oferta, care s-a manifestat prin cresterea preturilor.

De fapt, aceasta este cauza fundamentala a inflatiei: dezechilibrul dintre cerere si oferta, cresterea excesiva a cererii fata de oferta, cantitatea de bunuri si servicii existenta pe piata fiind insuficienta fata de cea necesara si in cosecinta, preturile cresc. In caz invers, cand oferta este mai mare decat cererea, tendinta ar fi de scadere a preturilor.

Pe langa acestea mai putem specifica si alte cauze cum ar fi: tiparirea de bani fara acoperire, emisiunea monetata excesiva, creatia menetara excesiva, dezordinea monetara internationala, detezaurizarea, cresterea vitezei de circulatie a banilor.

Insa, chiar in conditiile de crestere a ofertei de moneda, preturile nu cresc daca:

- scade viteza de circulatie a banilor;

- creste productia in mod corespunzator;

- intr-o perioada de recesiune banca centrala creste oferta de moneda.

Existenta inflatiei intr-o economie are o serie de consecinte negative:

1. Ca o consecinta a inflatiei, puterea de cumparare a monedei scade; cu o cantitate data de unitati monetare se pot cumpara astazi mai putine produse decat in urma cu un an.

2. Existenta inflatiei face necesara o abordare in termini nominali-reali a ratei dobanzii, a salariului si a veniturilor.

3. O consecinta a unor rate extrem de ridicate ale inflatiei este si ''fuga de moneda'', detinatori acesteia preferand mai curand alte bunuri, care in conditiile date reusesc sa pastreze mai bine valoarea.

4. Intotdeauna cei mai afectati de inflatie sunt cei cu venituri fixe ( bugetari, pensionari, someri); aceestea, chiar daca pot anticipa inflatia, nu au nici o posibilitate de aparare, intrucat indexarea salariilor, pensiilor si celorlalte ajutoare sociale in functie de inflatie se face intotdeauna cu intarziere. Cresterea mai rapida a preturilor fata de cea a veniturilor, definitorie pentru inflatie, duce la reditribuirea venitului national.

5. Inflatia redistribuie venitul si averea intre debitori si creditori:ii favorizeaza pe debitori si ii defavorizeaza pe creditori, in conditiile in care ratele dobanzii nu '' nu tin pasul'' cu rata inflatiei.