Inflația

Introducere

Inflaţia este un dezechilibru major prezent în economia oricărei ţări, reprezentat de o creştere generalizată a preţurilor şi de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei naţionale.

Inflaţia este un indicator final, care arată la sfârsit de an fiscal dacă politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii Centrale, se coordonează şi conduc la o stabilitate a preţurilor de consum.

De mulţi ani economiştii afirmă existenţa unei corelaţii negative între rata inflaţiei pe de o parte şi rata şomajului din economie, pe de altă parte. Cu alte cuvinte, nivele ridicate ale şomajului sunt asociate cu nivele scăzute ale inflaţiei şi invers.

De asemenea, inflaţia mai poate fi definită prin scăderea puterii de cumpărare a unei unităţi monetare (respectiv a cantităţii de bunuri şi servicii ce poate fi achiziţionată prin intermediul unei unităţi monetare).

De obicei, o creştere a nivelului mediu al preţurilor de sub 1% anual nu este considerată inflaţie. Un nivel al inflaţiei între 1 şi 3 % pe an este considerat rezonabil pentru o economie în expansiune, iar o astfel de inflaţie se numeşte inflaţie târâtoare. La polul opus se situează situaţia în care inflaţia este de peste 50% pe lună, caz în care avem hiperinflaţie.

Pe termen lung inflaţia este prezentă în orice economie. Deci, fenomenul nu poate fi controlat în totalitate, ci doar influenţat. Inflaţia nu este „păguboasă” pentru toată lumea. Cei care anticipează corect evoluţia acesteia au de câştigat, în timp ce cei care nu o pot anticipa au în general de pierdut.

Inflaţia este un obstacol important în calea implementării politicilor economice de creştere economică, datorită faptului că anticipările agenţilor nu mai pot fi efectuate corect, şi de aici o risipă de resurse şi o neîncredere în politicile implementate de puterea publică.

Este necesar să facem distincţie între inflaţia anticipată şi inflaţia neanticipată. Inflaţia neanticipată este acea creştere surprinzătoare a preţurilor, creştere care nu a fost anticipată de către agenţii economici. Acest nivel al inflaţiei poate fi mai mare decât nivelul real, determinat ex-post, sau mai mic decât acesta. Inflaţia anticipată este acea inflaţie pe care agenţii economici o aşteaptă în decursul perioadei următoare.

Procesul inflaţionist determină o redistribuire a veniturilor între agenţii care împrumută bani şi cei care dau cu împrumut.

Capitolul I : Inflatia

I.1 Evolutia inflatiei

Banca Central Europeana apreciaza, pe baza celor mai recente prognoze disponibile privind inflatia in Romania ca nivelul acesteia va fi cuprins intre 7,0% si 7,6%, pentru anul 2008 si intre 4,8% si 5,1%, pentru anul 2009. Raportul de convergenta publicat, miercuri, de BCE arata ca 'in perioada de referinta aprilie 2007 - martie 2008, Romania a inregistrat o rata medie anuala a inflatiei IAPC de 5,9%, net superioara valorii de referinta de 3,2% calculata conform prevederilor Tratatului.

Pe baza celor mai recente informatii, se anticipeaza ca rata medie anuala a inflatiei IAPC se va mentine pe o traiectorie ascendenta in lunile urmatoare'. Analiza retrospectiva pe o perioada mai indelungata arata ca, in Romania, inflatia masurata prin preturile de consum s-a plasat pe un trend descrescator evident, desi a consemnat initial un nivel extrem de ridicat. Procesul de dezinflatie s-a manifestat in contextul cresterii puternice a PIB real, care a depasit nivelul de 5,0 la suta aproape in fiecare an, incepand cu 2001. Reducerea inflatiei s-a produs pe fondul cresterii accelerate a veniturilor din munca, care a depasit 20 la suta, pe parcursul mai multor ani. In perioada cuprinsa intre anul 2005 si jumatatea anului 2007, evolutia preturilor de import a favorizat procesul de dezinflatie datorita aprecierii considerabile a leului fata de euro. Analiza evolutiilor recente indica faptul ca ritmul anual al inflatiei IAPC s-a accelerat de la aproximativ 4 la suta in perioada ianuarie-iulie 2007 pana la 8,7 la suta, in luna martie 2008.

Scumpirea semnificativa a alimentelor, majorarea preturilor de import ca rezultat al deprecierii leului incepand cu jumatatea anului 2007 si al cresterii preturilor materiilor prime pe pietele internationale, precum si avansul substantial al PIB real sustinut de cererea interna sporita au continuat sa amplifice presiunile inflationiste recente. Cresterea veniturilor din munca a atins nivelul de 20,2 la suta, in anul 2007 fata de anul anterior, fiind net superioara cresterii productivitatii muncii si conducand astfel la sporirea semnificativa a costului unitar cu forta de munca. Privind in perspectiva, cele mai recente prognoze disponibile privind inflatia, furnizate de principalele institutii internationale, sunt cuprinse intre 7,0 la suta si 7,6 la suta pentru anul 2008 si intre 4,8 la suta si 5,1 la suta, pentru anul 2009.

Rata inflatiei a fost, in luna aprilie, de 0,27%, comparativ cu luna anterioara, in timp ce inflatia anuala (aprilie 2008-aprilie 2009) a coborat la 6,45%, conform datelor publicate marti de Institutul National de Statistica (INS), transmite Agerpres (12 mai).

In luna martie, rata inflatiei a fost de 0,5% comparativ cu luna februarie, iar inflatia anuala (martie 2008-martie 2009) a fost de 6,71%. Potrivit INS, rata medie lunara a inflatiei, in perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2009, s-a cifrat la 0,7%, similara cu acceasi perioada din 2008.