Inflatia

Extras din referat Cum descarc?

Inflatia
Daca oferta de caviar ar fi la fel de abundenta ca si cea de cartofi, atunci pretul caviarului -- adica raportul de schimb intre caviar si bani sau intre caviar si alte bunuri -- s-ar schimba considerabil. In cazul acesta ne-am putea procura caviar cu sacrificii mult mai reduse decat cele necesare azi. In mod analog, ca urmare a unui spor al cantitatii de bani, puterea de cumparare a unitatii monetare scade si odata cu ea scade, de asemenea, cantitatea de bunuri ce pot fi obtinute in schimbul unei unitati monetare.
In secolul al XVI-lea, odata cu descoperirea si exploatarea resurselor americane de aur si argint, cantitati enorme de metal pretios au luat drumul Europei. Rezultatul acestei cresteri a cantitatii de bani a fost o tendinta de crestere a preturilor in Europa. In mod analog, astazi, cand vreun guvern sporeste cantitatea banilor de hartie, rezultatul este o tendinta de scadere a puterii de cumparare a unitatii monetare si preturile cresc. Numim aceasta inflatie.
Din nefericire, atat in Statele Unite cat si in alte tari, exista persoane care prefera sa nu identifice cauza inflatiei intr-o crestere a cantitatii de bani ci, mai degraba, sa o atribuie cresterii preturilor.
Totusi, nu s-a ridicat niciodata vreo obiectie serioasa impotriva interpretarii economice a relatiei dintre preturi si cantitatea de bani, sau a raportului de schimb dintre bani si alte bunuri, marfuri si servicii. Cu mijloacele tehnologice de azi, nimic nu e mai simplu decat sa confectionezi bucati de hartie cu anumite inscriptii monetare tiparite pe ele. In Statele Unite, unde toate bancnotele au aceleasi dimensiuni, nici macar nu este mai costisitor pentru guvern sa tipareasca o hartie de 1000 de dolari, mai degraba decat una de un dolar. Nu este vorba decat de o procedura de tiparire care necesita in fiecare caz acelasi consum de hirtie si cerneala.
In secolul al XVIII-lea, cand s-au facut primele incercari de a emite bancnote cu statutul de mijloace legale de plata -- asadar note bancare ce trebuiau acceptate in tranzactiile comerciale la rand cu monedele de aur si argint -- guvernele si natiunile au crezut ca bancherii detin anumite secrete care ii fac capabili sa creeze bogatie din nimic. Cand guvernele din secolul al XVIII-lea intampinau dificultati financiare, guvernantii isi imaginau ca numirea unui bancher iscusit in calitate de administrator al finantelor guvernamentale este de ajuns pentru a-i scapa de toate problemele.
Cativa ani inainte de Revolutia franceza, cand monarhia se afla in dificultati financiare, regele Frantei a cautat un asemenea bancher iscusit, ca sa-l numeasca intr-o functie importanta. Omul gasit era, din toate punctele de vedere, diametral opus guvernantilor francezi de pana atunci. Mai intai, el nu era francez, ci strain, un elvetian din Geneva, pe nume Jacques Necker. In al doilea rand el nu era membru al aristocratiei, ci simplu om de rand. Si, lucru chiar mai important in Franta secolului al XVIII-lea, nu era catolic ci protestant. Asa ca Monsieur Necker, parintele celebrei Madame de Stael a devenit ministru de finante, si toata lumea astepta de la el sa rezolve problemele financiare ale Frantei. Dar, in ciuda increderii considerabile de care s-a bucurat Monsieur Necker, cufarul regal a ramas gol -- cea mai mare greseala a lui Necker fiind incercarea sa de a sprijini financiar razboiul de independenta al colonistilor americani impotriva Angliei, fara a ridica taxele. Cu siguranta, nu aceasta era calea de rezolvare a problemelor financiare ale Frantei.
Nu exista nici o solutie miraculoasa a problemelor financiare ale unui guvern; daca are nevoie de bani, trebuie sa-i procure prelevand taxe de la cetateni (sau, in cazuri exceptionale, imprumutandu-i de la persoane care dispun de bani). Insa multe guverne, ba chiar majoritatea guvernelor sunt incredintate ca mai exista o metoda pentru a-si procura banii necesari: pur si simplu tiparindu-i. 
Daca guvernul tine sa faca un lucru benefic -- daca doreste, bunaoara, sa construiasca un spital -- calea de urmat pentru ridicarea sumei necesare finalizarii acestui proiect este prelevarea de taxe de la cetateni si construirea spitalului din veniturile astfel colectate. In cazul acesta nu va urma o "revolutie" deosebita a preturilor, fiindca cetatenii -- platind taxele -- sunt constransi sa-si reduca cheltuielile, atata timp cat dureaza colecta guvernamentala de bani destinati spitalului. Contribuabilul este silit sa-si restranga consumul, investitiile, sau economiile. Guvernul, facandu-si intrarea pe piata in calitate de cumparator, se substituie cetateanului individual: cetateanul cumpara mai putin, guvernul cumpara mai mult. Sigur ca guvernul nu cumpara intotdeauna aceleasi bunuri pe care le-ar fi cumparat cetatenii; dar in ansamblu, nu rezulta nici o ridicare a preturilor ca urmare a construirii unui spital de catre guvern. 
Am ales in mod deliberat exemplul acesta cu spitalul, fiindca uneori se spune: "Nu este totuna daca guvernul isi aloca banii pentru scopuri bune sau rele." Voi presupune aici ca guvernul utilizeaza intotdeauna banii pe care i-a tiparit pentru atingerea celor mai nobile scopuri cu putinta -- scopuri care se bucura de consimtamantul nostru, al tuturor. Procedez astfel fiindca ceea ce numim astazi inflatie nu este consecinta felului cum sunt cheltuiti banii guvernamentali, ci a caii pe care guvernul obtine acesti bani, o consecinta pe care majoritatea populatiei de pretutindeni nu o considera benefica.
De exemplu, fara a recurge la inflatie, guvernul poate utiliza bani colectati din taxe pentru a face noi angajari sau pentru a spori salariile celor deja angajati de stat. In consecinta, oamenii acestia, ale caror salarii s-au marit, au posibilitatea sa cumpere mai mult. Cand guvernul sporeste salariile angajatilor sai pe seama taxelor prelevate de la cetateni, contribuabilii pot cheltui mai putin, pe cand angajatii guvernamentali pot cheltui mai mult. In ansamblu preturile nu vor creste.
Insa, daca guvernul nu recurge la prelevari de taxe in acest scop, utilizand in schimb bani proaspat tipariti, inseamna ca unii oameni vor dispune acum de mai multi bani, in vreme ce restul populatiei continua sa dispuna de aceeasi cantitate ca si mai inainte. Asa ca beneficiarii banilor nou tipariti vor intra in competitie cu cei ale caror resurse banesti au ramas neschimbate. Si, dat fiind ca nu exista mai multe marfuri decat inainte, desi exista bani mai multi pe piata -- si dat fiind ca exista acum persoane care pot cumpara mai mult azi decat ieri -- rezultatul va fi un spor al cererii pentru aceeasi cantitate constanta de bunuri. Asa ca preturile vor tinde sa creasca. Faptul acesta este inevitabil, indiferent de utilizarea data banilor nou-creati.


Fisiere in arhiva (1):

  • Inflatia.DOC

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!