Înființarea unei societăți

Întreprinderea este persoana juridică înfiinţată pe baza patrimoniului propriu şi care desfăşoară o activitate economică, comform profilului ei în scopul obţinerii de profit, fiind organizată, coordonată şi condusă de către întreprinzătorul individual sau colectiv.

Întreprinzătorul este o persoană fizică autorizată sau o persoană juridică care, în mod individual sau în asociere, organizează o societate comercială, denumită în continuare întreprindere, în vederea desfăşurării unor fapte şi acte de comerţ.

Întreprinderea se organizează în toate domeniile de activitate: industrie, agricultură, transporturi, comerţ, telecomunicaţii, cercetare ştiinţifică, proiectare, cultură.

Indiferent de obiectul activităţii, întreprinderea prezintă următoarele caracteristici: - este o organizaţie;

- are finalitate economică;

- are autonomie decizională.

Cadrul juridic şi condiţiile de constituire a societăţilor comerciale.

Cadrul juridic este format din legi, decrete şi hotărâri de guvern: Legea nr. 31/ 1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial nr. 33/ 21.I.1998 şi Decretul- Lege nr 54/ 1990. Legea nr. 133 privind stimularea întreprinzătorilor private pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, publicată în Monitorul Oficial nr. 349/ 29. VII. 1999.

Condiţii de constituire a societăţilor comerciale

Pentru constituirea oricărui tip de societate comercială este necesară îndeplinirea a două categorii de condiţii: condiţii de fond şi condiţii de formă.

Condiţiile de fond sunt:

- existenţa unui statut – obligatoriu pentru toate tipurile de societate;

- existenţa unui contract de societate – prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiunile părţilor contractante;

- numărul şi calitatea participanţilor la o societate;

- consimţământul şi calitatea de a contracta - ca în orice contract, intervine consimţământul liber al părţilor, neviciat de eroare sau violenţă; capacitatea de a contractua presupune analiza persoanelor care compun societatea comercială;

- obiectul contractului de societate – poate consta în: productie, lucrări, servicii, producţie şi activităţi comerciale, etc.;

- părtile sociale – pentru alcătuirea patrimoniului propriu, contractanţii au obligaţia să aducă o contribuţie, bani sau natură, evaluabilă în bani, numită aport;

- participarea tuturor asociaţilor la profit şi pierdere – este proporţională cu aportul acestora la capitalul social, respectiv, cu numărul de părţi sociale sau de acţiuni, după caz, pe care îl datorează.

Condiţiile de formă:

- redactarea şi semnarea contractului de societate – se concretizează sub formă autentică, iar conţinutul său variază în funcţie de societate;

- acordarea personalităţii juridice - prin înmatricularea în Registrul Comerţului;

- formalităti de publicitate – care dispune, dupa caz, reevaluarea capitalului social şi, printr-o încheiere de sentinţă, autorizarea legală;

- în termen de 15 zile de la data la care sentinţa a rămas definitivă, sentinţa şi contractul de societate vor fi depuse la Registrul Comerţului din cadrul Oficiului Registrului comerţului, precum şi la administraţia financiară pentru a fi înscrisă;

- sentinţa, contractul de societate şi statutul vor fi publicate în Monitorul Oficial.

Principalele forme juridice existente la noi în ţară, după criteriul juridic, sunt:

- întreprinzători individuali şi asociaţii familiale

- societăţi comerciale şi anume:

- Societate în nume colectiv (S.N.C)

- Societate în comandită simplă (S.C.S)

- Societate în comandită pe acţiuni (S.C.A)

- Societate pe acţiuni (S.A)

- Societate cu raspundere limitată (S.R.L)

SRL-urile sunt societăti de capitaluri, răspunderea este limitată la aportul social, alcătuit din părţi sociale. Capitalul social nu poate să fie mai mic de

200 lei, iar numărul de asociaţi poate să fie de maxim 50.

Avantajele SRL-ului sunt că în cazul dispariţiei unui asociat, societatea nu se dizolvă, iar răspunderea asociaţilor este numai în limita aportului social.

Dezavantaje: credibilitatea este mai redusă în faţa partenerilor de afaceri şi nu se prestează la întreprinderi de dimensiuni mari.

Procesul apariţiei întreprinderii şi al constituirii acesteia este o acţiune complexă şi anevoioasă. Autorizarea întreprinderii se realizează în urma parcurgerii următoarelor etape de înfiinţare:

- Decizia de creeare a întreprinderilor

- Alegerea tipului de întreprindere, a numelui, elaborarea statutului, stabilirea sediului şi depunerea fondului de constituire

- Adoptarea şi semnarea statutului şi a altor documente

- Depunerea dosarului pentru obţinerea autorizaţiei (cerere, copie statut, lista acţionarilor, obtinerea vizelor)

- Obţinerea autorizaţiei

- Înregistrarea la organul fiscal şi deschiderea contului

- Înregistrarea în Registrul Comerţului (Camera de Comerţ şi Industrie)