Dupa cel de-al doilea razboi mondial s-au format doua opinii diametral opuse cu privire la cooperarea europeana. Prima consta in a realiza o simpla zona vasta de liber schimb prin eliminarea barierelor vamale si a altor restrictii din calea schimburilor reciproce. A doua opinie presupunea constituirea unei uniuni economice, a carei prima etapa ar fi fost "afirmarea unei personalitati proprii prin realizarea unei uniuni vamale",opinie aflata intr-o dubla divergenta fata de prima: privind supranationalitatea si privind deschiderea catre restul lumii occidentale. Ca urmare a acestor doua conceptii diferite,Europa Occidentala s-a scindat in doua: tarile care au semnat la 4 ianuarie 1960 la Stockholm Conventia de creare a Asociatiei Europene a Liberului Schimb (Marea Britanie,Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elvetia) si tarile care au format Comunitatea Economica Europeana (Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg).Ca simpla zona de liber schimb, fara a stabili si un tarif vamal extern comun, AELS a fost gandita ca etapa intermediara, indispensabila, in vederea unei aliante comerciale la nivelul Europei Occidentale. Ea s-a dorit a fi un front eficient de negocieri cu Piata Comuna si baza de lansare spre aceasta, prin dobandirea unei experiente practice intr-un cadru restrans domeniului integrarii comerciale. Politica comerciala a AELS este fundamentata pe ideea ca liberul schimb se poate efectua fara tarif extern comun si fara politici concertate, elementul de substituire fiind un sistem de reguli de origine. 1.1 Prin formula mai supla pe care o presupune, zona de liber schimb a fost considerata de catre tarile AELS ca raspunzand mai bine decat alte forme de integrare unor interese diferite ale grupurilor ce doresc sa-si largeasca nivelul de cooperare in domeniul comercial, dar sa-si pastreze in acelasi timp deplina suveranitate. Efectele favorabile rezultau din dezvoltarea schimburilor externe intre tarile partenere si transformarile produse in alocarea resurselor proprii, generatoare de efecte de creare de trafic; logic, insa, efecte limitate prinraportare la alte forme de integrare aprofundata, mai ales ca urmare a lipsei de mobilitate afactorilor de productie. AELS s-a dovedit totusi a fi ceea ce s-a dorit sa fie: o treapta in integrarea europeana pentru tarile ce nu s-au aratat increzatoare de la inceput intr-un proiect care urma sa aduca limitari principiului suveranitatii nationale. Treptat, cea mai mare parte a tarilor membre au fost integrate in Piata Comuna, AELS cuprinzand in prezent doar Norvegia (ca urmare a neratificarii acordului de aderare), Elvetia si Liechtenstein.Proiectul Comunitatii Economice Europene era mult mai ambitios, vizand ca scopfinal uniunea politica, desi fara precizari in acest sens. Nu era inca timpul si europenii mai esuasera incercand sa unifice Europa prin politic. Prin Tratatul de la Roma privind crearea Comunitatii Economice Europene, tarile semnatare isi propuneau ca, prin stabilirea unei piete comune si prin apropierea progresiva a politicilor lor economice, sa promoveze dezvoltarea armonioasa a activitatilor economice in ansamblul Comunitatii, o expansiune continua si echilibrata, o crestere stabila, o ridicare accelerata a nivelului de viata si relatii mai stranse intre statele membre (art. 3) Articolul 4 al tratatului prevede si caile de atingere a obiectivului propus: a) eliminarea intre statele membre a taxelor vamale si a restrictiilor cantitative la intrarea si iesirea marfurilor, precum si orice alta masura cu efect echivalent; b) stabilirea unui tarif vamal comun si o politica comerciala comuna fata de statele terte; c) eliminarea, intre statele membre, a obstacolelor in calea liberei circulatii a persoanelor, serviciilor si capitalurilor; d) instaurarea unei politici comune in domeniul agriculturii; e) instaurarea unei politici comune in domeniul transporturilor; f) stabilirea unui regim prin care concurenta sa nu fie ingradita in cadrul pietei comune; g) aplicarea unei proceduri de coordonare a politicilor economice ale statelor membre si de evitare a dezechilibrelor balantelor de plati; h) apropierea legislatiilor nationale in masura necesara functionarii pietei comune;
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).