Impactul Globalizării și Investițiilor Străine Directe Asupra Economiei României

Extras din referat Cum descarc?

Lumea se schimba si o data cu ea si Romania. Lucrurile pe care altadata le-am fi considerat vesnice le vedem disparand cu rapiditate din peisajul cotidian. Putem observa cu ochiul liber vestigiile societatii industriale in curs de disparitie: macarale, uzine, combinate, orase industriale moarte. O lume care apune, o alta ce rasare in loc, inevitabil aparand: somaj, suferinte, saracie.
In decurs de un secol, Romania si-a refacut unitatea nationala, a trecut de la o economie predominant agrara la una industriala (in 1945, avea inca cel mai mare procent de populatie rurala din Europa - 80% - pe locul urmator situandu-se Ungaria - 70%).
Dar, in acelasi timp, tara despre care in perioada interbelica se scria cu invidie ca are ,,petrol si grau" este astazi una dintre cele mai sarace de pe continent din punctul de vedere al PIB pe cap de locuitor, iar nivelul productiei sale industriale ( in medie pe ultimii zece ani) se situeaza undeva la nivelul a 60% din productia anului 1989 - cel mai prost an al regimului planificat.
Una din problemele cu care se confrunta acum Romania este generata de intarzierea startului in cursa globalizarii. Traind in spatiul comunist, al economiei dirijate si controlate de stat de sub semnul mitului muncitorului si al industriei, Romania s-a aflat printre ultimele tari care beneficiaza de revolutia transporturilor, a comunicatiilor, a productivitatii muncii, si in final, a informatiei.
Romania are nevoie de capital strain investitional pentru dezvoltare, fiind incapabila sa-si produca acest capital doar din surse interne. Fiind o tara cu oportunitati economice multiple - de la turism si agricultura la industria petroliera si metalurgica - Romania poate deveni atractiva pentru capitalul strain, daca ii asigura acestuia conditii interne (legislative, fiscale) propice. Miscarea rapida de capital presupusa de globalizare - in care companiile isi pierd clasica identitate ,,nationala" - poate deveni avantajoasa pentru Bucuresti in conditiile unei forte de munca inalt calificate.
In acelasi timp, consecintele negative - sau mai corect spus, riscurile - presupuse de globalizare nu sunt deloc de neglijat. In primul rand trebuie luate in seama riscurile economice. Fenomenul de globalizare este insotit mai mult decat oricare altul de o ,,filozofie a invingatorilor" si pasim intr-o lume in care exista prea putina mila pentru invinsi.
Deschiderea economica nu implica doar avantaje, ci si considerabile riscuri. O economie deschisa este o economie care va absorbi mai rapid si mai dramatic socurile externe.
Cat despre riscurile legate de securitate, Bucurestiul ramane vulnerabil in fata crimei organizate, asa cum o demonstreaza faptul ca in doar zece ani Romania a trecut de la stadiul de tara de tranzit pentru droguri la cel de tara consumatoare, apoi la cel de tara producatoare. Cu bugete neinsemnate, slab dotate si slab pregatite, structurile de securitate interne fac fata cu tot mai multa dificultate acestor sfidari moderne, mai ales de tip mai sofisticat - spalari de bani, infiltrari bancare.
Impartirea severa intre cei foarte bogati (prea putini) si cei foarte saraci ( prea multi) creeaza tensiuni sociale deloc propice pentru dezvoltarea unei democratii consolidate. O asemenea evolutie nu este in mod necesar un rezultat al globalizarii - dar globalizarea are darul de a accelera anumite fenomene cu radacini locale si de a le croniciza evolutia
Cifrele ultimului recensamant arata ca o serie de parametri incep sa se indrepte spre normalitate. Scaderea numarului de persoane implicate in industrie, cresterea celor din sfera serviciilor, un transfer de la oras la spatiul rural, ceea ce este iar un semn bun. A crescut numarul persoanelor ce urmeaza studii universitare si al celor care se perfectioneaza ( studii de masterat, doctorat), s-a marit numarul specialistilor in informatica, cercetare si in comunicare, ramuri de varf ale economiei moderne. Apar insa si actiuni haotice, ceea ce ilustreaza ca inca nu ne-am aliniat societatii informationale, astfel, aproximativ 40% din populatie traieste din agricultura sau din domenii conexe, in timp ce cifra normala trebuie sa oscileze intre 5 si 10%. 
Investitia straina directa este o relatie investitionala de durata intre o entitate rezidenta si o entitate nerezidenta, de regula implica exercitarea de catre investitor a unei influente manageriale semnificative in intreprinderea in care a investit.
Sunt considerate ISD: capitalul social varsat si rezervele ce revin unui investitor nerezident care detine cel putin 10% din capitalul social subscris al unei intreprinderi rezidente, creditele dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta si intreprinderea in care a investit, precum si profitul reinvestit de catre acesta.
Se poate observa faptul ca fluxurile de iesiri ale ISD sunt cuprinse intre valori nesemnificative, motiv pentru care analiza se axeaza pe fluxurile de intrari ale ISD. Astfel, fluxurile ale ISD in Romania, pot fi grupate in urmatoarele subperioade:
a). perioada preaderare 2003-2006 in care volumul total al ISD a crescut pana la 9.059 milioane euro, pe fondul marilor privatizari din sectorul bancar si industrial
b). perioada postaderare antecriza 2007-2008 cu un volum ISD total de 9.496 milioane euro, marcata de marile privatizari din sectorul bancar si in domeniul utilitatilor si energiei
c). perioada de criza 2009-2010 in care volumul anual ISD s-a redus ca urmare a impactului crizei economice si financiare, volumul anual al ISD ajungand la 2.220 milioane euro in 2010 si la 1.815 milioane euro in 2011.

Fisiere in arhiva (1):

 Impactul Globalizarii si Investitiilor Straine Directe Asupra Economiei Romaniei.docx