Rezumat Potrivit datelor furnizate de Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC) in perioada ianuarie - decembrie 2010 un numar de 183.227 de societati comerciale si-au suspendat temporar activitatea , reprezentand o crestere de 293% fata de aceeasi perioada a anului 2009, cand s-a consemnat un numar de doar 62.481 de cereri. Cele mai multe solicitari de suspendare a activitatii au fost inregistrate in Bucuresti (17.690) si judetele Cluj, Brasov, Prahova, Constanta, Timis si Iasi , iar cele mai putine solicitari in Giurgiu, Teleorman, Mehedinti, Ialomita, Calarasi, etc Tot in cursul anului 2010, un numar semnificativ de societati comerciale au solicitat dizolvarea. Cuvinte cheie - Indice antrepenorial - Mediu de afaceri - Indice mediu de afaceri - Indice evolutie IMM Introducere Domeniul IMM-urilor este, potrivit datelor statistice, cel mai afectat de efectele crizei financiare si economice, mai ales in contextul lipsei aplicarii sau a aplicarii deficitare a masurilor anticriza de catre Guvern. Reprezentantii IMM-urilor sustin ca reducerea fiscalitatii, eliminarea impozitului minim obligatoriu si directionarea imprumuturilor de la institutiile financiare internationale catre investitii si nu catre salarii constituie masuri esentiale pentru supravietuirea acestui domeniu. Stadiul cercetarilor efectuate in tematica investigata Analiza semestriala a situatiei IMM-urilor din Romania - publicata 2010 de Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR) - arata ca pentru semestrul I 2010 s-a inregistrat o valoare a indicelui intreprenorial negativa (-8,5 puncte), ceea ce denota o evolutie de ansamblu foarte nesatisfacatoare a mediului de afaceri si a sectorului de IMM-uri comparativ cu aceeasi perioada a anului 2009 Atat indicele mediului de afaceri cat si indicele evolutiei IMM-urilor au inregistrat valori ce reflecta o evolutie de ansamblu nesatisfacatoare a mediului de afaceri si a sectorului de IMM-uri, fata de perioada similara a anului 2009. Desi cauzele acestei situatii sunt multiple si complexe, intreprinzatorii invoca, in majoritatea cazurilor, urmatoarele probleme, generate direct sau indirect de comportamentul institutiilor statului fata de mediul de afaceri: - lipsa accesului la finantarea bancara , blocata de stat prin imprumuturile masive ale Ministerului de Finante de la bancile private pentru a putea plati pensiile si salariile bugetarilor; - intarzierile exagerate ale rambursarilor de TVA la care sunt indreptatite firmele, situatie care le impiedica si chiar blocheaza activitatea, impingandu-le la faliment; - instituirea, la inceputul anului 2009, a impozitului minim obligatoriu , care trebuie platit chiar si de firmele care nu inregistreaza profit. Principalele efecte ale crizei economico-financiare manifestate la nivel macroeconomic in Romania se refera la: - scaderea economica generalizata, fapt ce a afectat puternic atat cererea interna cat si cererea externa, determinand companiile sa isi reduca investitiile sau chiar afacerile, ceea ce a avut ca efect cresterea somajului; - amplificarea deficitului fiscal de la 24,6 miliarde lei la 9 luni ale anului 2008 la 30 miliarde lei in aceeasi perioada a anului 2009; - accentuarea dificultatilor in accesarea finantarii, creditul devenind mai scump atat pentru stat, cat si pentru companii. In plus, deficitul fiscal ridicat a adus guvernul in competitie cu sectorul privat pentru lichiditati, in defavoarea acestuia din urma; - diminuarea investitiilor straine, de la 14 miliarde lei in primele 9 luni ale anului 2008 la 6,8 miliarde lei in aceeasi perioada a anului 2009, in corelare cu incadrarea Romaniei intr-o categorie de risc sub pragul "investment grade"; - accentuarea riscului de lichiditate, atat pentru sectorul financiar-bancar, cat si pentru sectorul de afaceri; - manifestarea riscului de solvabilitate atat pentru sectorul financiar-bancar (ca urmare a eliminarii ,,activelor toxice" din portofoliu, cresterii provizioanelor prin devalorizarea activelor etc.), cat si pentru sectorul real (devalorizarea activelor, imposibilitatea finantarii ciclurilor de productie si investitii etc.); - manifestarea riscului de contagiune: in sistemul bancar romanesc actionariatul strain detine o pondere covarsitoare (Grecia - 30%, Austria - 24%, Olanda - 12%, Italia, Ungaria, Franta - cate 6% etc.). Incetarea finantarii din partea societatilor mama sau inchiderea sucursalelor de pe teritoriul Romaniei ar avea efecte in lant in intreaga economie. Acordurile incheiate in anul 2009 de Romania cu Fondul Monetar International, UE si Banca Mondiala, precum si angajamentele asumate de marile banci europene de continuare a finantarii, asigura acoperirea deficitului de finantare externa si confera investitorilor un plus de incredere cu privire la sistemul de finantare si creditare. Expunerea problemei Din totalul de peste 183.000 societati comerciale care si-au suspendat activitatea doar in anul 2010, 26.000 erau active, principala cauza a suspendarii activitatii fiind considerata introducerea impozitului forfetar. Prin inchiderea acestor fime, 56.000 de persoane au fost direct afectate prin pierderea locurilor de munca; in acelasi timp, statul a pierdut incasari de aproximativ 100 milioane lei la bugetul de stat. In pofida previziunilor optimiste vehiculate, pe parcursul anului 2010, de autoritati si de o parte a mediului de afaceri cu privire la evolutia economiei in anul 2011, aceeasi tendinta descrescatoare se constata si in anul in curs. La finele anului 2009, se preconiza ca rata somajului din mediul privat va atinge cifra de 4%, cele mai afectate judete fiind cele din nordul Moldovei, in special Botosani si Suceava, iar cele mai afectate industrii fiind: industria siderurgica, industria constructoare de masini, industria constructiilor, industria textila, chimica, mecanica si cea a mobilei. Realitatea este, insa, mai sumbra decat previziunile specialistilor, in ianuarie 2011 inregistrandu-se o rata a somajului de 8,1% la nivelul intregii tari, somerii din mediul privat fiind de 4,5 ori mai multi decat cei disponibilizati de unitatile bugetare. Cele mai afectate judete sunt Mehedinti (cu o rata a somajului de 14,5%), Vaslui (13,5%) si Alba (13,4%), la polul opus situandu-se Bucuresti (2,4%), Ilfov (2,6%) si Timis (4,4%). Potrivit unui sondaj realizat in 2010 de CNIPMMR in cele opt regiuni de dezvoltare, jumatate dintre IMM-uri se declarau grav sau foarte grav afectate (23,53% dintre firmele intervievate afectate ,,la un nivel catastrofal", iar 25,49% afectate ,,foarte mult") de criza economica si financiara, doar 2% dintre firme sustinand ca nu resimt efectele crizei Un procent de 36,27 % dintre IMM-urile respondente au recunoscut un impact mediu al noului climat economico-financiar asupra activitatii lor, iar 11,76% dintre acestea au declarat ca afacerile pe care le deruleaza au avut de suferit doar in mica masura.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
