Abstract Multi critici ai globalizarii acuza ca intensificarea fluxurilor comerciale, investitiile externe directe si migratia sunt factorii responsabili pentru deteriorarea bunastarii economice a tot mai multor angajati din economiile industrialize. Deoarece capitalul continua sa fie deficitar, iar forta de munca a devenit extrem de abundenta in aceasta economie globala deschisa, o consecinta a globalizarii este si modificarea balantei puterii si bunastarii in economiile industrializate, care se inclina in defavoarea muncitorilor si in favoarea capitalului. Dezavantajle globalizarii: -migratia fortei de munca (forta de munca ieftina din tarile in curs de dezvoltare migreaza catre tarile industrializate, ceea ce duce la o scadere anivelului salarial, fapt multumitor pentru angajator, dar nemultumitor pentru forta de munca autohtona); -acces tari cu forta de munca ieftina (spre deosebire de cazul de mai sus, multinationalele isi inchid filialele de productie din acele tari dezvoltate care prezentau avantajul unei piete bune de desfacere, dar cu costuri ridicate de productie datorita fortei de munca scumpe, si isi deschid filiale de productie in tarile in curs de dezvoltare, cu forta de munca ieftina; produc in aceste tari produsele si, dupa caz, le vand acolo unde au piete de desfacere. Rezultatul: in tarile dezvoltate creste numarul somerilor, iar acestia sunt cei care protesteaza destul de violent); - implicarea la nivel politic a multinationalelor (asa cum se intampla si in Romania, guvernele acorda "facilitati", multinationalelor, pentru a atrage ISD si pentru a-si echilibra deficitul bugetar.); - implicarea unor trusturi corporatiste in mass-media si influentarea acesteia; - disparitia culturii si a identitatii nationale ; - organizatiile corporatiste al caror obiect de activitate duce la poluarea mediul sau la consumul unei cantitati mari de resurse (ex. industria sticlariei) se orienteaza spre tari in curs de dezvoltare care nu au o legislatie bine pusa la punct in privinta standardelor de mediu. Cuvinte-cheie: Globalizare Clasificare JEL: F02, A12 Abrevieri: CMN- Companii Multinationale PNB - Produs National Brut IED - Investitii Externe Directe Introducere Globalizarea ecomomiei mondiale a afectat si va continua sa afecteze aproape orice aspect al afacerilor intrne si intrnationale. Desi o serie de economisti considera ca un sistem financiar international lipsit de reglementari reprezinta o amenintare serioasa la adresa economiei mondiale, aproape toti specialistii toti sustinatorii pietei libere cred ca globalizarea promite o lume mai prospera si o mai buna cooperare intrnationala. Ei sustin ca nici un obstacol nu trebuie sa blocheze libere circulatie a bunurilor, serviciilor si capitalurilor. Criticii globalizarii prevad o lume total diferita. Ei se tem ca amplificarea comertului, a investitiilor externe si a fluxurilor financiare produce serioase consecinte negative asupra societatilor lor. Sondajele de opinie arata ca macar jumatate dintre americani cred ca globalizarea duce la scaderea salariilor, la somaj si la alte efecte daunatoare. Europenii sunt si mai sceptici decat americani fata de integrarea economica mondiala, iar in multe tari industrializate opinia populara este la fel de ostila. Multe dintre afirmetiile sustinatorilor si ale criticilor globalizarii sunt fie neadevarate, fie exagerate, fie pur si simplu stupide. Economia americana s-a globalizat mult mai repede decat alte economii industrilizate, insa comertul era, la mijlocul anilor 1990, de numai 24%di PNB, fata de 11% in 1970. Globalizarea muncii era mai accentuata in perioada premergatoare primului razboi mondial; dupa razboi, imigratia internationala a cunoscut un declin considerabil. . In a doua jumnmte a secolului nl XIX-lea, circa 60 de milioane de europeni au emigrat in Lumea Noua, iar multi altii catre Australia, Noua Zeelanda, Argentina si alte regiuni de clima temperata. Numerosi emigranti din China si India britanica s-au indreptat spre coloniile europene din sud-estul Asiei si spre alte regiuni tropicale, precum Africa de Est si Caraibe. Acest imens val de forta de munca a avut consecinte puternice asupra econnmiei globale. O data cu izbucnirea primului razboi mondial, migratia de masa a incetat si ea nu a mai atins niciodata asemenea proportii. De fapt, retorica globalizarii nu este decat o expresie a arogantei tarilor industrializale si bogate. In consecinta. la sfarsitul secolului XX, rnigratia fortei de munca nu este o caracteristica esentiala economiei globale. Ea este relativ scazuta chiar si intre statele mernbre ale Uniunii Europene. Capitolul 1. Perspective asupra globalizarii In economiile industrializate, dezbaterile tot mai numeroase asupra globalizarii si a consecintelor ei au conturat trei prspective: 1.1. Perspectiva pietei libere Multi economisti si oameni de afaceri considera ca globalizarea si adoptarea in intreaga lume a valorilor americane (sociale, politice si economice) elibereaza energiile economice latente si conduce la o folosire mult mai eficienta a resurselor mondiale in scadere, la maximizarea avutiei mondiale si la beneficii economice pentru toate popoarele. Credinta in avantajele enorme ale globalizarii a fost expusa cu entuziasm de Lowell Bryan si Diana Farrell i n cartea lor Marchet Unbound: Unleashing Global Capitalism (1996). Cei doi analisti proclama ca Globalizarea va conduce la o prosperitate fara precedent. 1.2. Perspectiva populista (nationalista) Globa1izarii ii sunt atribuite fenomene precum: cresterea inegalilatii economice si a somajului in cadrul economiilor industrializate, reducerea sau chiar prabusirea programelor sociale si a statului bunastarii in numele competitivitatii internationale, distrugerea culturilor nationale si a autonomiei politice nationale, migratia ilegala, criminalitatea in crestere etc. In SUA Ross Perot si Patrick Buchunan au subscris la aceste convingeri in numele dreptei politide, iar sindicatele, in cel al stangii politice. Si dreapta, si stanga au denuntat liberul schimb si corporatiile multinationale pentru a fi provocat sau cel putin pentru a fi complicat problemele economice si sociale ale Americii. In Europa, neofascistii si socialistii si-au exprimat antipatia fata de deschiderea economiei si teama pentru pierderea autodeterminarii nationale. Chiar si un capilalist de calibru, precum defunctul James Goldsmith, a avertizat asupra pericolelor pe care le aduce liberul schimb cu tarile cu forta de munca ieftina din Asia de Est si a pledat in favoarea unor bariere ridicate pentru restrictionarea importurilor din tarile mai putin dezvoltate. Aceste critici au sprijinit protectionismul comercial, blocurile economice regionale si restrictiile asupra activitatii CMN.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
