Globalizarea și Companiile Transnaționale

Extras din referat Cum descarc?

Literatura de specialitate abunda in definitii si tratate cat mai cuprinzatoare a ceea ce numim globalizare, termenul fiind totodata si subiect de controversa in literatura economica si politica internationala. Ne desfasuram activitatile noastre ca indivizi intr-un cerc al schimbarilor, intr-o lume globalizata, cu a carei impact ne confruntam, insa fenomenul este intrepretat si vazut diferit. Tocmai pentru ca exista pluriperspective cu privire la acest concept, am ales in cele ce urmeaza o sinteza si o prezentare a celor mai proeminente aspecte a ceea ce numim globalizare. 
Globalizarea este un proces complex de integrare si dezvoltare, de interactivitate si de schimb reciproc intre aproape toate domeniile umane de activitate. In sens larg, fenomenul trebuie vazut prin prisma fluxurilor comerciale, a migratiilor, a puterii militare, a organizarii politice si economice, a culturii, a medicinii dar si a simbolurilor ecologice. Prin afirmatia sa, David Held intareste cele spuse mai sus: ,,globalizarea poate fi perceputa ca o largire si accelerare a interconectarii la scara mondiala in toate aspectele vietii sociale contemporane, de la cultura la criminalitate, de la finante la sfera spirituala'' . Are origini inca din anii '61 cand termenul a aparut in dictionarul Webster. Este o idee atotcuprinzatoare ,,al carei timp a sosit si care isi gaseste astazi expresia in toate limbile de circulatie ale lumii'' , mai spune David Held in lucrarea Transformari globale. Tot in acelasi stil de a defini globalizarea ramane si John Baylis si Steve Smith in The Globalization of World Politics spunand ca ,,reprezinta un proces istoric care implica largirea, adancirea, viteza si cresterea impactului interconectivitatii mondiale'' .
Termen devenit aproape cliseistic in vremurile noastre, acesta cuprinde in sfera sa si transformarile rapide ale societatii si faptul ca un fenomen care se intampla intr-o regiune a lumii poate avea urmari intr-o alta regiune aflata la o distanta semnificativa. Globalizarea este adesea asociata si cu un sentiment de nesiguranta, mai ales a ceea ce inseamna pierderea suveranitatii statelor si frica guvernelor ca nu vor putea controla sau opri schimbarile majore. In contextul discutiei despre raportul globalizare-stat si impactul acestei asupra suveranitatii statelor si scaderea gradului de putere, expresia ,,disparitia statului'' a fost facuta cunoscuta prin teoreticianul Karl Marx, care era adept al raspandirii globale a capitalismului, dar si interesat de lamurirea conceptului de umanitate. Stephanie Lawson atinge latura sensibila a acestei probleme, afrimand in lucrarea Relatii internationale, o scurta introducere ca ,,traim intr-o epoca in care cea mai mare parte a vietii sociale este determinata de procesul global, in care culturile nationale, economiile nationale si granitele nationale sunt dizolvate'' . De asemenea, tot acelasi autor spune ca progresele realizate de-a lungul timpului si marile transformari ,,ne-au adus la punctul in care globalizarea este vazuta de multi ca o trasatura definitorie a timpurilor'' . 
In ceea ce priveste retorica globalizarii, David Held si Anthony McGrew disting trei scoli de gandire si anume: hiperglobalistii, scepticii si transformativistii.
Hiperglobalistii (precum Ohmae) vad in globalizarea contemporana o ,,era noua in care popoarele de pretutindeni sunt tot mai mult supuse sanctiunilor pietei globale'' . Teza hiperglobalista consemneaza aparitia unei piete globale unice si a principiului competitiei globale, ceea ce duce la disiparea puterilor statelor nationale. 
Teza sceptica afirma ca globalizarea este un mit si ca circumstantele globalizarii isi au radacini in timpul Imperiului Roman sau inainte de Primul Razboi Mondial. Scepticii combat teza hiperglobalista si o considera eronata si imatura din punct de vedere politic, sustinand ca globalizarea este exclusiv politica. De asemenea, scepticii refuza ideea conform careia internationalizarea faciliteaza aparitia unei noi ordini mondiale si contesta principiile hiperglobalistilor. In concluzie, acestia nu cred ca statele nationale se afla in vreun pericol, ci dimpotriva, rolul lor se poate intari pe plan international.
Ideile sustinute de transformativisti au la baza convingerea ca globalizarea este o forta declansatoare a schimbarilor rapide atat sociale, cat si politice si economice care reconfigureaza ordinea mondiala. Conform tezei transformativiste procesele pe care globalizarea le implica nu au precedent istoric si in acelasi timp vad acest concept marcat de contradictii. Totodata, gandirea transformativista aproba faptul ca productia si finantele capata tot mai mult dimensiuni globale si transnationale. 
In pofida tuturor contradictiilor care prefigureaza opinii diferite asupra conceptului de globalizare si care nu se finalizeaza intr-un consens, clar este ca fenomenul se manifesta in aproape toate ariile de activitate ale umanitatii, aducand cu sine o stare perpetua de transformare si adaptare. Ideea este intalnita si in manualul de Guvernanta al autoarei Anne Mette Kjaer care afirma ca ,,punctele de vedere ale idealistilor, ale scepticilor, sau ale transformativistilor difera, insa toti sunt de acord cu emergenta unor schimbari politice la nivel mondial'' . Am completa noi si cu schimbarile economice aparute. Cresterea schimburilor in lume determina ca globalizarea sa aiba in primul rand un sens economic. 
Din perspectiva economica, George Soros vede globalizarea ca o dezvoltare a pietelor financiare globale si intarirea rolului corporatiilor transnationale in defavoarea cresterii economiilor nationale. In lucrarea How the World Works, globalizarea este descrisa atat ca un ,,produs al schimbarii tehnologice, cat si al alegerilor politice; si nu in ultimul rand, un produs al avansarii tehnologice care a facilitat globalizarea'' . Si am spune noi, avansarea tehnologica la randul ei a fost facilitata de-a lungul vremii de catre corporatiile transnationale, prin dezvoltarea activitatilor acestora, prin productia si schimbul de bunuri in diverse tari, inovand serviciile tehnologice.

Fisiere in arhiva (1):

 Globalizarea si Companiile Transnationale.docx