,,Globalizarea nu este ceea ce noi toti dorim si speram, ce zicem si ce facem. Este ceea ce se intampla cu noi toti (Bauman) " Societatea actuala, societate radical diferita fata de orice tip de organizare preexistent in istoria cunoscuta a umanitatii, este fundamentata pe un fenomen ce actioneaza in toate palierele existentei umane la nivel global. Acest fenomen relativ nou aparut, in acceptiunea sa actuala, a modificat ireversibil, prin schimbarea modulului in care se fac schimburile si operatiunile economice, intregul univers social. Astfel, mobilitatea individului, a ideilor, a culturii si comunicarii au devenit constante ale noului mediu social globalizat. Problema care se iveste in aceste conditii se refera la valorizarea efectelor globalizarii. Este un factor social pozitiv? A devenit lumea un loc mai sigur, mai bun, care sa asigure individului prosperitate si echilibru? Sau mai degraba putem asemana procesul de globalizare cu un tavalug, care odata cu trecerea sa, creeaza insecuritate si inegalitate, si care il transforma pe homo sapiens sapiens in homo economicus, caracterizat de o rationalitate extrema, fara sistem axiologic sau spiritual, dispus sa faca orice pentru bunastarea materiala si putere financiara? La modul generic, globalizarea exprima procesul de extindere a activitatilor sociale, economice si politice peste granite (nationale, apoi regionale), astfel incat evenimentele aparute sau deciziile luate intr-o anume zona a arealului mondial ajung sa aiba semnificatii si sa influenteze si vietile celor aflati intr-un alt colt al lumii. Organizarea regionala si institutionala determina caracterul regulat al globalizarii contemporane, adica o accelerare detectabila a interconectarii, a regulilor de actiune si a fluxurilor care transcend societatile si statele constituente ale ordinii globale. Globalizarea este insa, un termen caruia ii putem atribui numeroase semnificatii. Semnificatia principala asupra careia voi insista in cadrul eseului se refera la intelegerea globalizarii ca fiind dezvoltarea pietelor financiare globale, cresterea corporatiilor transnationale si dominatia lor crescinda asupra economiilor nationale cu urmari semnificative in planul social atat la nivel individual cat si general. Consider ca majoritatea problemelor pe care oamenii le asociaza globalizarii, incluzind patrunderea valorilor de piata in acele domenii de care ele nu apartin in mod traditional: religie, educatie, cultura, etc, pot fi atribuite acestor fenomene. Se pot mentiona astfel fenomene precum globalizarea informatiei si a culturii, raspindirea televiziunii, a internetului si a celorlalte forme de comunicare inclusiv mobilitatea crescuta a comercializarii ideilor. La sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, tranzactiile internationale de capital erau strict controlate in majoritatea statelor. Controlul asupra miscarilor de capital a fost treptat inlaturat, iar pietele financiare extrateritoriale, stimulate si de diferitele crize ale perioadei (razboiul rece, criza petrolului din anul 1973) s-au dezvoltat rapid. Miscarile internationale de capital s-au accelerat la inceputul anilor "80, pietele financiare devenind cu adevarat globale la inceputul anilor "90, dupa colapsul imperiului sovietic. Globalizarea ai carei martori suntem, reprezinta epoca in care statele nu mai sunt entitati inchise, plasate in afara mecanismului relational mondial. Ele sunt obligate sa interactioneze pentru a-si asigura supravietuirea fizica, existenta nationala sau suprematia internationala. Si nici chiar acele entitati statale autopozitionate la periferia sistemului international, ca urmare a excluderii dictate de propria vointa politica (ex. Coreea de Nord), nu sunt organisme izolate, ele fiind fortate sa interactioneze cu lumea exterioara datorita temerilor pe care le ridica politicile lor nationale si presiunile prin care comunitatea internationala incearca sa reglementeze o stare de fapt care ar putea duce la deteriorarea esafodajului structurat pe principiile dreptului international public. Asadar, globalizarea contemporana nu exclude si nici nu lasa pe nimeni sa se excluda. Ea este cu adevarat ,,globala" in aspiratii. Globalizarea contemporana tinde sa cuprinda toate sectoarele vietii sociale, de la economic la cultural, dar in primul rand, ea incearca sa stabileasca anumite caracteristici globale in domeniile politicii, dreptului si guvernarii. Asadar, globalizarea post Razboi Rece cunoaste un puternic grad de institutionalizare, inlocuind diviziunea rigida si bipolara a lumii cu multipolaritatea exprimata, de fapt, in regionalizare. Mediul de securitate se caracterizeaza, la inceputul secolului al XXI-lea, prin modificari profunde si adeseori surprinzatoare prin rapiditate si consecinte. Lumea devine tot mai complexa, iar fenomenul globalizarii se afirma tot mai mult ca fiind ireversibil. Globalizarea militara a insemnat o evolutie limitata a sistemului de aliante si o structura de securitate internationala oarecum previzibila. Razboiul Rece a divizat lumea in cele mai multiple aspecte ale ei (economic, social, cultural), dar a si reunit-o sub forma unei ordini militare globale numita ,,echilibrul terorii"- politica MAD (mutual assured destruction). A fost ceea ce a functionat la parametrii maximi, stimuland progresul tehnologic si permitand proiectarea unei infrastructuri militare impresionante.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
