Gandirea Economica a lui Smith si Ricardo

Extras din referat Cum descarc?

DOCTRINE ECONOMICE
TEMA 1: GANDIREA ECONOMICA A LUI SMITH SI RICARDO
Gindirea economica a lui Adam Smith
Adam Smith (1723-1790), ganditor de origine scotiana, cu multiple preocupari stiintifice de factura filozofica si economica, s-a format sub influenta ideilor lui David Hume, fiind bun cunoscator al enciclopedistilor si fiziocratilor francezi. Ca profesor universitar a predat la Edimbourg doua cursuri libere, unul asupra literaturii engleze si altul asupra economiei politice. In 1751 este numit profesor de logica la Universitatea din Glasgow, una din cele mai renumite universitati ale vremii, urmand ca, ulterior, prin trecerea sa la catedra de filozofie morala sa se ocupe de etica, teologie naturala, jurisprudenta si politica. Dintre lucrarile publicate de Adam Smith mentionam: "Teoria sentimentelor morale" (1759), dar mai ales, "Avutia natiunilor. Cercetare asupra naturii si cauzelor ei" (1776), lucrare fundamentala pentru stiinta economica. 
In "Avutia natiunilor" denumita si "biblia liberalismului clasic", Smith a reusit sa sintetizeze cele mai importante cunostinte acumulate pana la el in domeniul economic. Dand dovada de un inalt spirit critic si analitic, Adam Smith readuce in discutie o vasta problematica economica la a carei solutionare si-a adus o contributie substantiala. In acest context a facut pasi importanti in definirea mai clara a obiectului si metodei de studiu ale economiei politice determinand consacrarea ei drept una din cele mai importante stiinte moderne. A creat un fundament teoretic mai solid liberei concurente si politicii liber-schimbiste, bazandu-se atat pe studierea materiei si comportamentului uman, cat si pe studiul comparativ al diferitelor sisteme de organizare a economiei, ca si al diferitelor curente economice dinaintea lui - mercantilismul si fiziocratia. 
"Avutia natiunilor" cuprinde in cinci volume, dintre care primele doua pun accentul pe teoria economica, iar celelalte trei volume evidentiaza aspectele normative pe care le implica aceasta, inclusiv o serie de comparatii de istorie economica. 
Ideea centrala a lucrarii, asa cum reiese si din titlul ei, o constituie definirea notiunii de "avutie" sau "bogatie" a natiunilor si analiza factorilor sau fortelor de productie ce concura la crearea si sporirea ei. 
In consens cu fiziocratii, pana la un punct. si criticandu-i vehement pe mercantilisti, Smith considera avutia natiunii ca fiind formata din "totalitatea bunurilor materiale de care dispune pentru a-si satisface nevoile si, implicit, in munca anuala a fiecarei natiuni care poate produce aceste bunuri". Prin urmare, influenta fiziocratilor asupra economistului scotian a fost profunda caci doctrina fiziocrata i-a intarit convingerile in materie de liberalism economic. Pe urma, Smith pare a fi "imprumutat" de la fiziocrati o serie de idei, cum ar fi cele referitoare la distribuirea venitului anual intre diversele clase sociale. Spre deosebire de fiziocrati, care exacerbau rolul agriculturii in cadrul sistemului economic, Adam Smith, "s-a asezat de la inceput in centrul fenomenelor in punctul cel mai inalt, stabilit mai ales de producerea bogatiilor era cea mai larga si cea mai intinsa".
In "Avutia natiunilor", Smith priveste "universul economic ca un vast atelier creat de diviziunea muncii, mobilul psihologic al producatorilor reprezentandu-l dorinta de a-si imbunatati situatia economica. Politica economica este interpretata de Smith nu ca expresie a unui interes partinic, al unei clase sau alteia ci ca pe expresia interesului cel mai general al comunitatii". Astfel el ofera o analiza intercorelata a agriculturii, industriei si comertului. 
Cartea intai a "Avutiei natiunilor" constituie miezul teoriei elaborate de Adam Smith privitor la valoare si la repartitie. In analiza valorii, Smith porneste de la ilustrarea avantajelor diviziunii muncii, indeosebi pentru cazul manufacturier caracteristic timpului, deoarece, in acceptiunea sa, sistemul economic nu poate fi privit decat ca o retea vasta de interrelatii dintre producatorii specializati pe obtinerea unui anumit produs si reuniti ulterior de "tendinta schimbului in natura si in bani". Diviziunea muncii, considera el, deriva din inclinatia omului de a schimba unele marfuri cu altele, deci de a face troc, ea reprezinta "institutia" prin care se efectueaza fara sfortare si in mod natural, cooperarea tuturor membrilor societatii in vederea satisfacerii, pe cat posibil, a nevoilor fiecaruia, este adevaratul izvor al progresului si bunastarii. Importanta diviziunii muncii, considera Smith, deriva din: abilitatea lucratorului lasat mereu sa produca acelasi fel de lucru; timpul de lucru redus, ca urmare a evitarii trecerii de la o ocupatie la alta si investitiile si perfectionarile pe care, "faptul de a fi absorbit intr-o singura munca oarecare le sugereaza in mod natural celor ce o executa zilnic". Smith nu ignora insa, nici dezavantajele pe care le presupune diviziunea muncii, relevand chiar si unele solutii pentru inlaturarea lor. Astfel, se considera ca, exercitand doar un anumit gen de operatiuni, lucratorul nu are prilejul a-si exercita inteligenta si puterea de inventie in a gasi mijlocul de inlaturare a unor greutati care nu-i apar niciodata, fiind aferente altor segmente de munca. El risca astfel sa devina ignorat. Pentru a inlatura excesul de specializare, Smith propune infiintarea scolilor primare platite, in parte, din bugetul statului. Iata aici, se intrevede doar o exceptie de la regula pe care Smith a urmarit-o consecvent in doctrina sa. 
Diviziunea muncii are si o serie de limite scrie Smith, limitele acesteia sunt extinderea pietei si acumularea prealabila a capitalului. 
"Cand piata este prea mica, scrie Adam Smith, nimeni nu-i incurajat sa se consacre in intregime unei ocupatii, din cauza imposibilitatii de a schimba tot ceea ce, in produsul muncii sale, intrece propria lui consumatie, contra produselor altor oameni de care are nevoie". Din aceasta perspectiva, aprecia Smith, numai comertul cu strainatatea si coloniile sunt in stare sa sporeasca avutia, deoarece vor determina o extindere a pietei produselor industriale. 
Prin urmare, diviziunea muncii, determina specializarea lucratorilor pentru obtinerea in final a bunurilor destinate vanzarii-cumpararii pe piata, sub forma de marfuri. Munca este cea care sta la baza aprovizionarii societatii cu "bunurile necesare si utile vietii", pe care aceasta le consuma in fiecare an "si care constau intotdeauna, fie din produsul imediat al muncii, fie din ceea ce se cumpara cu acest produs de la alte natiuni". Smith releva munca drept "adevaratul izvor de bogatie", si cum bogatia este alcatuita dintr-o serie de marfuri menite a satisface nevoile de consum ale societatii, rezulta ca, la baza valorii oricarei marfi se afla munca. Masura muncii incorporate in marfa este platita prin intermediul banilor. Pentru Adam Smith, productia de marfuri este o forma eterna si naturala a productiei. De aceea, problema marfii ca forma sociala istoriceste determinata a produsului muncii nu numai ca nu o intelege, dar nici nu-l intereseaza. Ceea ce il preocupa pe Smith este valoarea de schimb si eforturile sale sunt indreptate spre aflarea regulii care determina proportiile in care o marfa se schimba pe o alta marfa.
Trebuie facuta de la inceput precizarea ca, Adam Smith distinge clar cele doua forme ale valorii: valoarea de intrebuintare, exprimata cu ajutorul utilitatii si valoarea de schimb, determinata de puterea pe care o marfa o are de a cumpara alte marfuri. In acest sens el scrie: "Cuvantul valoare trebuie sa observam ca are doua intelesuri: uneori exprima utilitatea unui anumit obiect, iar alteori puterea de cumparare a altor bunuri, pe care o da posesiunea acelui obiect. Una poate fi numita valoarea de intrebuintare, alta, valoarea de schimb". Efectuand aceasta distinctie, Smith nu observa legatura dialectica dintre valoarea de intrebuintare si valoarea de schimb si, prin urmare, el nu ajunge nici la surprinderea si analiza dublului caracter al muncii producatoare de marfa si nici nu pune problema conditiilor sociale in care cheltuiala cu munca creeaza valoare.


Fisiere in arhiva (1):

  • Gandirea Economica a lui Smith si Ricardo.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!