Forme ale inflatiei Abordarile anterioare ale definitiei inflatiei au o trasatura comuna: legatura dintre evolutia salariului si a somajului si fenomenul inflationist de crestere generalizata a preturilor. Nu orice crestere de preturi este inflationista, ci doar cresterea generalizata, de durata a indicelui general al preturilor de consum, unele preturi avand o evolutie mai rapida decat altele. Este unanim recunocut ca o crestere de preturi poate fi apreciata ca o manifestare a inflatiei daca parcurge urmatoarele etape: 1. cresterea preturilor pana la atingerea unui prag critic de alerta, determinat in functie de conditiile fiecarei economii in parte. Pe termen scurt aceasta crestere este stimulativa pentru economie, cresterea preturilor devansand cresterea costurilor; 2. depasirea pragului de alerta determina inceputul manifestarii dezechilibrelor economice; 3. accentuarea dezechilibrelor marcheaza momentul in care cresterea in continuare a preturilor este considerata inflatie. Aceasta este etapa in care guvernele trebuie sa intervina cu masuri antiinflationiste de atenuare a cresterii preturilor. Cresterea inflationista poate fi diferita pentru fiecare catgorie de bunuri sau servicii. Delimitarea inflatiei trebuie de aceea sa aiba in vedere posibilele forme ale acesteia. Evolutiile tarilor cu economie de piata in anii .70 au condus la delimitarea urmatoarelor forme de inflatie, dupa manifestarea intensitatii acesteia: " inflatia taratoare, ce presupune existenta ratelor medii anuale ale inflatiei in limite positive, dar mai mici de 3%; " inflatia moderata, cu rate medii anuale ale preturilor cuprinse intre 3% si 6%; " inflatia rapida, cu rate cuprinse intre 6% si 10%; " inflatia galopanta, ce apare atunci cand rata medie a preturilor depaseste 10%; in conditiile economiei de piata intensitatea inflatiei se evalueaza atat prin masurarea ratei inflatiei cat si prin corelarea in timp a indicatorilor macroeconomici. Aceste corelatii au determinat o clasificare a cresterii economice in functie de inflatie: cresterea economica inflationista, caracterizata de devansarea Produsului National de catre inflatie. Schimbarea conditiilor in dezvoltarea economiei mondiale, agravarea inflatiei in numeroase tari, in special in America Latina, au impus un alt mod de abordare a problemei. S-a considerat necesar ca sa se renunte la criteriul unic de clasificare, evolutia in timp a inflatiei, si sa se ia in considerare si corelatii ale inflatiei cu alti indicatori macroeconomici. S-au conturat urmatoarele situatii: - crestere economica neinflationista. in cazul in care rata cresterii economice este superioara ratei inflatiei, in conditiile unei rate a inflatiei moderate si controlat; - crestere economica inflationista. in cazul in care rata cresterii economice este inferioara ratei inflatiei; - stagflatie. inflatie cu ritm de crestere inalt, in conditiile in care nu se inregistreaza crestere economica (crestere economica zero sau chiar recesiune economica); - slumptinflatie, reprezinta un declin economic insotit de o inflatie rapida, galopanta; - hiperinflatie. este considerata de multi economisti ca o situatie particulara, analiza sa fiind impusa in conditiile in care se inregistreaza un numar semnificativ de tari cu rata inflatiei peste 50% sau chiar peste 100%. Se considera ca hiperinflatia incepe in luna in care cresterea preturilor depaseste 50% si se incheie in luna anterioara scaderii cresterii preturilor sub aceasta limita. In caz de hiperinflatie, cererea de bani creste foarte mult pentru a finanta deficitul bugetar. In mecanismul declansarii si mentinerii acestui fenomen se intalnesc o multitudine de factori economici, politici si sociali ce influenteaza fenomenele inflationiste direct sau indirect. Cele mai importante forme ale inflatiei in fucntie de factorii de influenta sunt: - inflatia prin MONEDA; - inflatia prin CERERE; - inflatia prin COSTURI; - inflatia prin STRUCTURI. Inflatia prin moneda. Inflatia prin bani are la baza teoria cantitativa a banilor. Formalizarea cea mai curenta a acestei teorii este ea a lui Irving Fischer: M * V = P * T unde, M - masa monetara aflata in circulatie; V - viteza de rotatie a banilor; P - nivelul general al preturilor; T - volumul tranzactiilor ce urmeaza a fi asigurat.
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.