Fondurile structurale și rolul lor în dezvoltarea economică a României

Pentru recuperarea anilor pierduţi într-un sistem care a gândit altfel economia, libertatea şi dezvoltarea, şi pentru afirmarea în Uniunea Europeana a unei naţiuni sănătoase, prospere, educate, libere si demne, integrarea europeană a României trebuie privită ca un proces care să contribuie la dezvoltarea economică, pentru a participa performant şi competitiv pe piaţa internă Uniunii Europene.

În condiţiile actuale, în care economia româneasca se confruntă înca cu probleme structurale destul de serioase, avem nevoie de strategii coerente şi unitare care să aibă ca obiectiv programarea, prioritizarea şi urmarirea politicilor de dezvoltare natională.

În vederea asigurării fondurilor necesare implementării acestor strategii, România, ca stat candidat la statutul de membru al Uniunii Europene, beneficiază în prezent de ajutor financiar din partea acesteia prin intermediul instrumentelor de pre-aderare - actualele programe PHARE, ISPA şi SAPARD.

Principalele obiective avute în vedere de Uniunea Europeană prin acordarea asistenţei financiare nerambursabile prin programele de pre-aderare se concentreaza pe:

-dezvoltare institutională

-investiţii pentru sprijinirea aplicării legislaţiei comunitare

-investiţii în coeziunea economică şi socială.

Astfel aceste obiective contribuie in permanenţa la realizarea coeziunii economice şi sociale, la pregătirea implementării aquis-ul comunitar, precum şi la pregatirea mecanismului instituţional pentru punerea în practică a politicilor Uniunii Europene.

Pentru realizarea obiectivelor sunt implementate măsuri care se concentrează pe funcţionarea economiei de piaţa şi pe capacitatea de a face faţă presiunilor competitive şi a forţelor pieţei din interiorul Uniunii Europene. Prin fondurile europene sunt finanţate proiecte care contribuie la dezvoltarea zonelor mai puţin avansate, prin investiţii pentru coeziune economică şi socială, în domenii cheie precum dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale, servicii sociale şi servicii turistice. Scopul acestor investiţii este crearea de locuri de muncă, creşterea nivelului competetitivităţii şi îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru locuitorii regiunilor vizate.

Mai mult, acolo unde este vorba de investiţii de anvergură, programele europene pot juca un rol catalizator în mobilizarea co-finanţării împreună cu statul român şi instituţiile financiare internaţionale (BERD, BEI, BM).

Fondurile Structurale cuprind:

1. Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), care susţine dezvoltarea economică durabilă la nivel regional şi local prin mobilizarea capacităţilor locale şi diversificarea structurilor economice în domenii precum cercetare şi dezvoltare tehnologică, inovare şi antreprenoriat, societatea informatională, IMM-uri, protecţia mediului, turism, energie;

2. Fondul Social European (FSE), fond care contribuie la sporirea adaptabilităţii forţei de muncă şi a intreprinderilor, creşterea accesului pe piaţa forţei de muncă, prevenirea şomajului, prelungirea vieţii active şi creşterea gradului de participare pe piaţa muncii a femeilor şi imigranţilor, sprijinirea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea discriminării.

3. Prin Fondul de Coeziune se finanţeaza proiecte în domeniul protecţiei mediului şi reţelelor de transport transeuropene, proiecte în domeniul dezvoltării durabile, precum şi proiecte care vizează îmbunătăţrea managementului traficului aerian şi rutier, modernizarea transportului urban, dezvoltarea şi modernizarea transportului multimodal.

4. Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală-FEADR şi Fondul European pentru Pescuit-FEP, deşi functionează într-un sistem similar fondurilor structurale, nu fac parte din această categorie. Aceste fonduri vor fi gestionate in România de Ministerul Agriculturii. Separat, pentru sectorul agricol, UE va acorda sprijin şi prin intermediul plăţilor directe şi al măsurilor de piaţa, acestea având însă scopuri şi mecanisme de derulare diferite de FEADR şi FEP. Toate cele 5 instrumente sus-menţionate finantează proiecte de dezvoltare, similare celor finanţate in perioada de pre-aderare de Phare, ISPA şi SAPARD, dar având evident o anvergură financiara mult mai mare.

1.1.DIFERENŢELE ÎNTRE FONDURILE STRUCTURALE ŞI FONDURILE DE PREADERARE

Fondurile structurale sunt diferite faţă de cele pre-aderare. În primul rând, responsabilitatea pentru managementul lor revine 100% autorităţilor române,în timp ce la Phare, ISPA, SAPARD Comisia Europeană avea un rol preponderent. Printre principalele diferente faţă de fondurile de pre-aderare se numară:

- Alocare pe programe multianuale (7 ani)

Spre deosebire de fondurile de pre-aderare, Fondurile Structurale şi de Coeziune (FSC) nu finantează proiecte individuale, ci programe de dezvoltare multianuale trasate împreuna de regiuni, State Membre şi Comisie, pe baza orientării propuse de Comisie pentru întreaga Uniune Europeană. Alocarea lor se face pe baza principiului programării ce implică diagnosticarea situaţiei existente, formularea unei strategii multianuale integrate şi coerente şi definirea de obiective concrete care să fie atinse. Viitoarea perioadă de programare este 2007-2013.