Abstract Fiecare extindere a Uniunii Europene1 a adus in cele din urma o crestere a resurselor publice, destinate politicii regionale, dar si vizibile disperitati intre statele membre. Obiectivul unei coeziuni sociale si economice mai puternice, al reducerii diferentelor de dezvoltare economica si sociala intre statele membre si regiunile UE, precum si imbunatatirea functionarii Pietei Unice si promovarea dezvoltarii durabile a UE, sunt atinse prin intemediul fondurilor structurale, finantarea europeana fiind mentita sa serveasca drept parghie in ceea ce priveste investitiile publice in tarile asociate. In cazul Romaniei, precum si in cazul tarilor recent intrate in spatiul european, una dintre cele mai mari provocari cu care se confrunta atat administratia publica, cat si mediul de afaceri o reprezinta capacitatea de absorbtie a fondurilor structurale europene alocate pentru perioada de programare 2007-2013, aceasta din urma contribuind la convergenta economica si sociala cu structurile si dezideratul Uniunii Europene. Unele dintre principalele motive care determina rata scazuta de absorbtie a resurselor financiare sunt generate, in special, de lipsa unei viziuni coerente pe termen lung a autoritatilor, resursele insuficiente pentru proiectele de co-finantare, capacitatea administrativa scazuta la nivel central si local, lipsa de coordonare interinstitutionala, esecurile parteneriatelor public-privat si o calificare insuficienta a resurselor umane. 1 Lejour si Nahuis sunt de parere ca extinderea UE aduce mai multe beneficii noilor state membre, si doar o imbunatatire modesta a bunastarii statelor mai vechi, aceasta concluzie fiind impartasita si de alti experti. Pe de alta, nu poate fi neglijat faptul ca, intr-un grup economic integrat de tari cu niveluri diferite de dezvoltare economica si sociala, cele mai avansate vor beneficia in mai mare masura de efectele integrarii, in comparatie cu cele mai putin dezvoltate.(A.M. LEJOUR, R. NAHUIS, ,, EU Accession and the Catching Up of the Central and East European Countries", In: Deardorff (ed.), The Past, Present Institute of Economic Forecasting and Future In lucrarea de fata, ne propunem sa facem o analiza a situatiei Romaniei post-aderare in vederea identificarii cauzelor ce au plasat-o pe locurile codase in ceea ce priveste performantele realizate in atragerea fondurilor europene, inregistrate din 2007 si pana in prezent. Cuvinte cheie : politica de coeziune, fonduri structurale europene, rata de absorbtie, factori determinanti ai capacitatii de absorbtie, dezvoltare economica Introducere Scopul politicii de coeziune si implicit a implementarii fondurilor structurale este acela de transformare si modernizare a economiilor regiunilor si tarilor Uniunii Europene slab dezvoltate, in vederea pregatirii lor pentru concurenta pe piata unica si intrarea in zona euro. Cu un buget de 347.41 miliarde de Euro (35,5% din bugetul total al UE)2 pentru perioada de programare 2007-2013, politica de coeziune economica si sociala are in vedere trei obiective majore: convergenta, competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca, precum si cooperarea teritoriala europeana. Metodologia de alocare a fondurilor europene a introdus un nou concept, acela de capacitate de absorbtie, care limiteaza astfel transferul fondurilor UE la un maxim de 4% din PIB-ul fiecarei tari. In compensatie, pentru a facilita absorbtia fondurilor de catre noile state membre, rata maxima de cofinantare din fondurile structurale a crescut de la 80% la 85%, fiind usurate, de asemenea, si anumite criterii de eligibilitate.3 Capacitatea de absorbtie este data de competenta unui stat membru de a cheltui resursele financiare alocate din fondurile structurale, intr-un mod eficient, vizand trei aspecte: - capacitatea de absorbtie macroeconomica, definita si masurata in termini de PIB( limitat la 4%); - capacitatea de absorbtie financiara, definita ca abilitatea de co-finantare a programelor. si proiectelor sprijinite de UE, de a planifica si garanta aceste contributii in bugetele nationale multi-anuale si de a colecta contributii de la partenerii implicati in diverse programe si proiecte; - capacitate administrativa, care reprezinta capacitatea si competenta autoritatilor centrale si locale de a pregati programe si proiecte adecvate si in timp util, precum si asigurarea coordonarii cu partenerii implicati, conformarea cu cerintele administrative si de raportare, finantarea si monitorizarea implementarii programelor si proiectelor si, de asemenea, evitarea aparitiei neregularitatilor.4
Ne pare rau, pe moment serviciile de acces la documente sunt suspendate.
