Filozofii Lucrurilor Pământești

Argument

Lucrarea cu un titlu atât de interesant a aparut în România în varianta celei de a sasea ei editii, la Editura Humanitas, 1994. Am ales-o spre prezentare pentru ca nu este o incursiune a autorului într-o meta-fizica abstracta filozofica, ci o încercare reusita de a face accesibila cititorilor introducerea în istoria gândirii economice. De fapt, gânditorii la care se face referire au cautat sa explice si au asezat într-un corp teoretic realitatile vietii economice concrete, de aceea autorul îi si plaseaza în ordinea faptelor pamântesti, nu de nivelul cunoasterii universului sau a genezei lumii.

Cartea e structurata în XI capitole, având o parte introductiva si una de prezentare a contextului aparitiei Scolii clasice engleze de economie, facând apoi analiza gândirii unor economisti cunoscuti (A. Smith, Malthus, D. Ricardo, J.St.Mill, K. Marx, A. Marshall, Th. Veblen, J.M. Keynes, J. Schumpeter) plus a reprezentantilor mai putin proeminenti ai unor curente de idei. Ea se finalizeaza cu niste concluzii si cu indicatii valoroase de aprofundare a lecturii în domeniul evolutiei ideilor economice. Ceea ce se remarca de la început este abordarea care întrepatrunde aspectele de gândire stiintifica, de configurare a personalitatii diferitilor autori cu contextul istoric si cu elemente de amanunt biografic, modalitate de a transforma lectura într-o traire vie, care-l apropie pe orice cititor, chiar nespecialist, de a parcurge cu placere acest text, de pe urma caruia se alege cu multe cunostinte din domeniul economic. De altfel, chiar pe coperta cartii se mentioneaza ca: „Este probabil cea mai izbutita si mai captivanta introducere în stiinta economica si istoria ei, din câte s-au scris vreodata.”

Cap.I Introducere

În prima parte Robert Heilbroner face apologia gânditorilor din sfera vietii economico-sociale, punând în contrast activitatea lor sustinuta, nespectaculoasa, chiar discreta, cu stralucirea si paginile de istorie scrise pe seama conducatorilor de state si de ostiri. El vrea oarecum sa repare aceasta nedreptate aratând cum niste personaje mult mai modeste – în aparenta – au reusit sa schimbe lumea modelând, sistematizând gândirea semenilor. „Ceea ce au facut ei s-a dovedit a fi mai decisiv decât multe din actele unor oameni de stat aureolati de glorie,a produs adesea perturbari mai profunde decât actiunile ostirilor înauntrul sau înafara tarii, a avut efecte pozitive sau negative mai mari decât edictele unor regi sau parlamente.” [p.13] Numitorul comun al acestor personaje foarte diferite a fost de a studia comportamentul semenilor, în primul rând ca producatori de avutie materiala si apoi, în „înghesuiala bezmetica”[p.16] de a apuca o parte din aceasta. În consecinta, îi denumeste filozofi ai lucrurilor pamântesti pentru ca „s-au straduit sa cuprinda într-o viziune filozofica cea mai pamânteana dintre îndeletnicirile omului – râvna pentru bunuri materiale.” [p.16]

Cap.II Revolutia economica

In acest capitol Heilbroner arata ca activitatea economistilor nu ar fi fost posibila fara un context economic – aparitia pietelor [p.21]. El subliniaza ca existenta pietelor nu este însa totuna cu sistemul de piata ca mecanism economic de sustinere si perpetuare a unei întregi societati [p.29]. Eliberarea din sistemul feudal, generalizarea ideii de câstig, dezvoltarea comertului, trecerea de la avutia nobiliara funciara la avutia în bani sunt aspecte care au aparut în zorii Epocii moderne, au dus la un dinamism al vietii economice si au permis dezvoltarea stiintei economice, care sa descopere o serie de legitati dincolo de comportamentul individual izolat.

Cap.III Minunata lume a lui Adam Smith

O parte consistenta din acest capitol reda contextul social-istoric al Angliei sec. al XVIII-lea, în care îl plaseaza pe Adam Smith (1723-1790). El este chiar parintele Eco¬no¬mi¬ei politice ca stiinta. „O cercetare a naturii si cauzelor avutiei natiunilor” este lu¬crarea pe care Heilbroner o apreciaza ca fiind “un tratat de istorie care explica în ce mod a luat nastere si deopotriva cum functioneaza sistemul libertatii desavârsite (sau sistemul libertatii naturale), cum numea Smith capitalismul comercial” [p.58]. Opera sa capitala, ea a fost elaborata într-un interval de 24 de ani, prima editie aparând în 1776. Chiar de la debutul lucrarii, Smith si-a propus sa raspunda la întrebarea: „cum se îmbogateste statul?”. Aratând ca avutia reala a unei natiuni nu consta în bani, cum sustineau mercantilistii fata de care a declansat un adevarat razboi de idei, ci în munca utila producatoare de valori de schimb, Smith se straduieste sa analizeze împrejurarile de care depinde dezvoltarea avutiei nationale:

1. diviziunea muncii care contribuie la ridicarea productivitatii muncii;

2. capitalul, de marimea caruia depinde numarul muncitorilor productivi;

3. politica economica (raportul dintre numarul celor întrebuintati într-o munca folositoare productiva – si cei întrebuintati într-o munca neproductiva).