Factorii și tipurile creșterii economice

Cresterea economica este un proces deosebit de complex, influentat de o multitudine de factori, uni avand o actiune directa si caracter prioritar si decisiv, altii, actiune mediata de primii.

a) Intre factorii cu influenta nemijlocita, decisiva asupra cresterii economice, se inscriu factorii de productie :

- Factorul uman( resursele de munca ) ;

- Factorul material ( resursele naturale si echipamentele de productie acumulate ) ;

- Factorul informational- tehnologic.

b) Factorii cu actiune mediata :

- rata investitiilor ;

- cheltuielile de cercetare- dezvoltare ;

- politica financiara, monetara, bugetara, si fiscala a statului

- capacitatea de absorbtie a pietei interne ;

- schimbarile internationale ;

- politica ecologica ;

Fiecare factor se abordeaza sub aspect tridimensional : cantitativ, calitativ si structural.

1. Dimensiunea cantitativa se refera la volumul global al resurselor corespunzatoare fiecarui factor. Aportul dimensiunii cantitativa a factorilor, la cresterea economica, este de natura pur extensiva. Dimensiunea calitativa se refera la randamentul utilizarii resurselor. Aportul acestei dimensiuni a factorilor la cresterea economica, este de natura pur intensiva si duce la sporirea eficientei economice exprimata sintetic prin productivitatea muncii.Acest factor are o latura cantitativa si una calitativa.Din punc de vedere cantitativ el se evidentiaza in volumul de manopera prestata de populatia ocupata, in cadrul timpului efectiv de munca.Factorul uman influienteaza procesul cresterii economice , prin dinamica ocuparii populatiei disponibile .Din punc de vedere calitativ, actiunea factorului uman in procesul cresterii economice, se exprima prin calitatea acestuia, dependenta de calificare, productivitatea muncii, inzestrarea tehnica a muncii.Sub influenta progresului tehnic are loc si un progres calitativ al factorului uman.

Specificul dimensiunii calitative a factorului uman al cresterii economice este relevata de conceptul de „capital uman” care exprima totalitatea cunostintelor si componentelor profesionale rezultate din procesul de invatamant si aplicate si consolidate prin experienta de la locul de munca.Dimensiunea structurala a factorului uman se refera la structurile specifice ocuparii, respectiv pietei de munca.In fiecare sistem economic national exista o ierarhizare a sectoarelor, ramurilor sau grupelor de activitati,in functie de numarul personalului ocupat, de productivitatea si calitatea muncii in domeniul respectiv.