Experiențe Naționale ale Mercantilismului

Cuprins referat Cum descarc?

I. Introducere. Argument.
II. Experiente nationale ale mercantilismului.
2.1 Mercantilismul timpuriu. Italia.
2.2 Mercantilismul metalist. Spania si Portugalia.
2.3 Mercantilismul industrialist in Franta.
2.4 Mercantilismul comercial in Anglia.
2.5 Mercantilismul german.
2.6 Mercantilismul de confluenta in Europa de Rasarit.
III. Incheiere. Concluzii finale.
Surse bibliografice.

Extras din referat Cum descarc?

I. Introducere. Argument.
In secolele XV-XVII predominau inca valorile religioase si conceptiile medievale ale primatului supranaturalului. In opozitie si in spirit renascentist se formeaza o viziune a omului ce exalta valorile absolute ale statului, pe de o parte, si ale bogatiei, pe de alta parte. Inceputurile stiintei economice pot fi identificate cu aparitia si evolutia curentului de gandire mercantilist. In acceptiune lingvistica, termenul de mercantilism isi are originea in limba italiana unde, substantivul "mercante" inseamna comerciant sau negustor, asa cum in limba franceza, adjectivul "mercantile" se identifica cu notiunea de negustoresc. Termenii ,,mercantilism" si ,,sistemul mercantil" au fost utilizati pentru prima data in 1763 de fiziocratul francez marchizul de Mirabeau si popularizati mai tarziu de Adam Smith in Avutia natiunilor. Dezideratele gandirii mercantiliste se pot traduce prin necesitatea unor reglementari ale vietii economice si acceptarea declarata a goanei dupa profit a natiunilor si a indivizilor. Thomas Mun (1571-1641) a expus aceasta doctrina in England's Treasure by Foreign Trade (1664): ,,Mijlocul la indemana pentru sporirea avutiei si a tezaurului nostru il constituie comertul exterior, unde trebuie sa aplicam intotdeauna regula de a vinde anual strainilor mai mult decat consumam noi, valoric, din produsele lor" Curentul de gandire mercantilist este specific secolelor XVI-XVII si a dominat viata economica, sub aspect teoretico-practic, pana la mijlocul sec. al-XVIII-lea. El a aparut si s-a dezvoltat sub impulsul economiei de schimb in cadrul careia, capitalul comercial a jucat un rol esential. Cu toate ca, prin excelenta, acest curent de gandire economica manifesta un empirism accentuat, totusi, ideile si preceptele emise au vizat gasirea unor solutii de politica economica menite sa duca la sporirea veniturilor statului si la consolidarea pozitiilor burgheziei (la inceput cea comerciala) aflata in plina ascensiune in peisajul economic general, caracterizat initial de cooperatia capitalista simpla si ulterior, de catre manufacturi.
Evolutia mercantilismului este influentata de cateva evenimente importante ale istoriei universale:
1. Marile descoperiri geografice ce au dat Europei imense resurse de materii prime si chiar forta de munca;
2. S-a produs o mare acumulare de capital, fie prin cresterea veniturilor agricole, fie prin cresterea veniturilor comerciantilor, bani care au fost investiti nu in lux ci la crearea si dezvoltarea manufacturilor, sau a altor activitati comerciale;
3. Reforma religioasa care a modificat modul de gandire a oamenilor;
4. Aparitia primelor state moderne Anglia, Franta, Spania. Politica lor nu mai urmarea supravietuirea individului, ci extinderea proprietatii statului. 
Cele trei idei mai importante ce caracterizeaza modul de gandire mercantilist sunt:
1. conceptia cu privire la bogatie (individuala si nationala);
2. izvorul si rolul profitului in societate;
3. conceptia privind banii si rolul jucat de acestia in relatia cu celelalte produse ce fac
obiectul vanzarii-cumpararii pe piata.
Conceptia mercantilista asupra bogatiei, indiferent daca este privita la nivel individual sau national, isi gaseste expresia in stocul monetar existent la un moment dat. Sporirea bogatiei sub aceasta forma devine preocuparea centrala atat a indivizilor cat si a statului, acesta din urma fiind
considerat exponentul birului public. Fondul comun al ideilor mercantiliste s-au particularizat insa pe zone geografice si tari in functie de politicile economice elaborate si de solutiile propuse la un moment dat pentru cresterea avutiei. Astfel, putem vorbi de cele trei cai de imbogatire, in conceptia mercantilista, si anume:
a) imbogatirea prin comert;
b) imbogatirea prin industrie;
c) imbogatirea prin moneda
,,In evolutia sa, mercantilismul cunoaste doua etape mai importante determinate in functie de modul de interpretare si aplicare a politicilor economice emise in acea perioada. Prin urmare, avem de-a face cu mercantilismul timpuriu si mercantilismul dezvoltat" Unii cercetatori insa considera ca se pot distinge trei perioade de dezvoltare a mercantilismului:
1) Mercantilismul timpuriu (sec. XVI) - primele probleme studiate au fost cele monetare, acestia apreciind o abundenta monetara.
2) Mercantilismul matur (sec. XVII) - politica mercantilista depaseste treptat teoria cantitativa a banilor, asezandu-se pe noi fundamente teoretice. Astfel apare doctrina productiva si concluzia bogatia este masa produselor consumabile, adica o tara este mai bogata cu cat produce mai mult. Baza este pusa pe agricultura.
3) Mercantilismul tarziu (sec. XVIII) - studiile economice erau in umbra politicului, dar treptat apare un studiu de ansamblu si independent al economicului. Se trece de la studiul Imbogatirea Printului spre cercetarea mijloacelor potrivite sa asigure Prospetimea Natiunilor. Mercantilistii incep sa sustina mecanismele economiei de piata si descoperirile tehnologice.
II. Experiente nationale ale mercantilismului.
2.1 Mercantilismul timpuriu. Italia.
Mercantilismul timpuriu isi gaseste expresia cea mai elocventa in modul de conducere si administrare a oraselor-cetate italiene: Venetia, Genova, Florenta. Sub impulsul sau, se inregistreaza o crestere a libertatilor economice si politice, opresiunea feudala este atenuata in favoarea dezvoltarii agriculturii, a comertului si a activitatilor bancare, mestesugaresti si manufacturiere din orase. Corporatiile constituite iau parte la conducerea vietii publice. 
Italienii au elaborat idei si teorii mercantiliste care apartin mercantilismului timpuriu de natura metalista, credito-baneasca. Una dintre caracteristicile esentiale ale circulatiei banesti este eterogenitatea. In diferite regiuni ale aceleiasi tari existau diferite mijloace banesti.

Fisiere in arhiva (1):

 Experiente Nationale ale Mercantilismului.doc