Evaluarea riscului de țară

Concepte referitoare la riscul de tara

In sens larg, riscul de tara exprima probabilitatea pierderilor financiare in afacerile internationale, pierderi generate de unele evenimente macroeconomice si / sau politice din tara analizata.

Conceptul de risc de tara este legat de alte doua notiuni: riscul suveran si riscul de transfer. Riscurile legate de datoria externa publica sau public garantate sunt incluse ın cadrul riscului suveran. El ex¬prima probabilitatea ca un stat suveran, la un anumit moment, sa nu poata sau sa nu doreasca sa-si onoreze angajamentele externe, din cauze aflate sub controlul autoritatilor statale. Riscul suveran depinde de performantele economice si de schimbarile de tara. Spre deosebire de ımprumuturile acordate guvernelor, creditele acordate institutiilor finan¬ciare sau agentilor economici (care sunt garantate de guvern) cunosc si implica trei niveluri de risc:

a. nivelul microeconomic care priveste gradul de ıncredere si valabilitatea comerciala a firmei;

b. nivelul mediu: riscul legat de ramura;

c. nivelul de tara ce priveste ın mod curent riscul de transfer.

Astfel, riscul de transfer exprima posibilitatea ca si ın conditia ın care proiectul (finantat din ımprumuturi externe) ar genera fluxuri banesti ın moneda locala acoperitoare pentru stingerea obligatiilor, guvernul sa nu aiba mijloacele valutare pentru a efectua schimbul valutar ın vederea rambursarii datoriei fata de creditorul extern.Evenimentele care, de regula, influenteaza riscul de tara sunt de na¬tura:

- politica: razboi, ocupatie militara straina, revolte cu substrat ideo¬logic, dezordine care are la origine revendicari teritoriale, conflicte de interese legate de polarizarea politica regionala;

- sociala: razboi civil, revolte si dezordini provocate de diferente etnice, sindicalism militant, divizari religioase, contradictii ıntre anumite clase sociale;

- economica: diminuarea cresterii produsului intern brut timp ındelungat, cresterea ratei inflatiei, deprecierea considerabila a monedei nationale, scaderea accentuata a ıncasarilor din export, cresteri bruste ale importurilor de produse alimentare din export, cresteri bruste ale importurilor de produse alimentare si petrol, criza econo¬mica actuala, modificari majore ale politicii economice (exemplu: reducerea barierelor comerciale sau modificarea pretului energiei) etc.

Nu trebuie neglijate evenimentele care se afla partial sub influenta guvernului (exemplu: falimentele bancare cauzate de conducerea gresita a economiei de catre guvern, catastrofele naturale care se manifesta cu o anumita periodicitate, chiar daca guvernul ia masuri pentru limitarea daunelor).In abordarea riscului de tara se au ın vedere cel putin urmatoarele considerente:

- natura riscului (ce anume este supus riscului: ımprumut sau investitie directa);

- termenul de expunere la risc (termen scurt, mediu, lung);

- tipul debitorului (agent economic cu capital majoritar de stat sau privat);

- evenimentele care pot genera risc (politice, sociale, economice);

- probabilitatea de realizare a evenimentelor mentionate;

- evaluarea si prognozarea riscului;

- cai de evitare si diminuare a riscului.

Firesc, se pune ıntrebarea care este scopul (utilitatea) evaluarii si analizei riscului de tara. Se considera ca ın practica evaluarea si analiza riscului de tara este deosebit de utila ın fundamentarea deciziilor pe care le iau ın sfera investitionala corporatiile transnationale sau alti generatori de investitii straine.

Natura evenimentelor economice, sociale si politice pune ın evidenta existenta riscului economic, riscului social si riscului politic ın calitate de componente ale riscului de tara.