In secolul al XlX-lea, ansamblul lumii se structura din punct de vedere monetar pe sistemul metric ( zecimal ). Definita printr-o relativa paritate in aur, unitatea monetara de baza si multiplii ei sunt reprezentati sub forma pieselor metalice sau a bancnotelor. Fiecare piesa este reprezentata de un numar fix de unitati monetare, obligatoriu gravate in metal sau imprimate pe hartie. Tinand cont de inevitabilele degradari ale pieselor, ele contin exact cantitatea de aur anuntata; in orice caz, aurul este schimbat contra piese si piesele contra aur. Piesele contineau teoretic o moneda metalica cu o puritate de 100% . Biletele sunt o moneda fiduciara de 100% si pot fi schimbate in conditiile unei circulatii normale, fara taxe, contra pieselor si deci, in aur. In secolul XlX - perioada fasta etalonului-aur - monedele au primit, cu cateva exceptii de supperioada, echivalentul paritatii in aur, ceea ce a antrenat doua consecinte : - stabilirea ratei schimbului - relativa stabilitate a preturilor. Exceptiile de subperioada au fost doua : una, in jurul anilor 1850, alta in anul 1896. Ele au generat cresteri ale preturilor. Iar cand pretul creste, acesta presupune simplist, ca produsele corespondente se apreciaza in raport cu moneda, adica in fond cu aurul; in alti termeni, aurul se depreciaza in raport cu alte produse. Acest fenomen economic s-a declansat ca urmare a afluxului de aur din California si Australia, incepand cu 1850 si din Africa de Sud, Canada si Alaska, incepand cu 1896. Istoricul etalonului-aur incepe in Marea Britanie o data cu legea din 1816. Prin aceasta, aurul are curs oficial fixat la 85 de shilings uncia de metal fin. O lira sterlina continea 7.32 grame. In 1823 parlamentul englez adopta legea privind convertibilitatea bancnotelor in aur. Convertibilitatea, inceputa practic doi ani mai devreme, va fi in vigoare pana in 1914 pentru toate biletele de pana la 57 lire inclusiv. In Franta, livra divizata in 20 sous de 12 denari a fost inlocuita de Revolutie, in 1795, cu francul divizat in decime si centime. In 1803, se confirma prin lege definitia francului in argint si se da o definitie indirecta in aur. Piesele de 20 franci se bateau in aur, paritatea aur/ argint fiin d fixata la 1:15,5. In ultima parte a secolului, bimetalismul francez se impune ca un sistem monetar stabil si echilibrat. Numeroase tari europene se vor alinia pur si simplu monedei franceze : livra piemonteza ( care va deveni lira italiana 0, francul belgian, drahma greceasca, francul elvetian. SUA aveau deja un sistem bimetalist inca din 1792 - dolarul era teoretic reprezentat de piesa din argint; concret avea definitie prin multipli din aur.
Commelin, Bertrand - " Europa economica " , Institutul European 1999 Isarescu, Mugur G. - " Reflectii economice - Piete, banci, bani " , Academia Romana 2001 Paun, Nicolae - " Bani si banci in structuri europene " 1995
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
