concretizate in diferite variante, fiecare avand avantajele si dezavantajele sale. De aceea este necesar ca alegerea variantei dupa care se va executa investitia sa fie facuta pe baza unor criterii si calcule riguros stiintifice. Aceste calcule trebuie sa indice alegerea acelei variante care prezinta cele mai mari avantaje, altfel realizarea investitiei se va dovedi neinspirata. In aceasta idee, realizarea unor obiective de investitii cu efort economic (de munca vie si munca trecuta - materiale) mai mic decat cel propus, reprezinta concretizarea unei activitati desfasurata in mod eficient.
In esenta, prin eficienta economica a investitiilor trebuie sa se inteleaga faptul ca prin consumarea unor fonduri de investitii se impune obtinerea de rezultate maxime.
O expresie la modul general a eficientei economice este data de relatia dintre efectele utile obtinute dintr-o anumita activitate economica si cheltuielile, adica eforturile, realizate in activitatea respectiva. In expresie matematica, eficienta economica se exprima sub forma:
Ee = Ef / Er maxim, adica maximizarea efectelor,
sau
Ee = Er / Ef minim, adica minimizarea eforturilor, Ef
unde:
Ef- efectul economic;
Er - efortul economic
Asadar, eficienta economica inseamna obtinerea unor efecte economice utile, in conditiile cheltuirii intr-un mod rational si economicos a unor resurse materiale, umane, financiare, folosindu-se pentru aceasta metode stiintifice de organizare a activitatii.
Nivelul eficientei este cu atat mai ridicat cu cat este mai mare efectul util pe unitate de efort cheltuit sau cu cat este mai mic efortul consumat raportat la o unitate de efect util.
Facand o analiza a notiunii de eficienta economica a investitiilor se constata ca aceasta este o suma de factori calitativi, fapt ce ii confera acesteia un caracter complex, vizand perfectionarea activitatii in domeniul in care are loc punerea in functiune a investitiei respective, care poate fi de modernizare, retehnologizare, reconstructie sau dezvoltare. Studiul eficientei economice a investitiilor presupune in fond o analiza cauzala a factorilor care determina decizia in mediul de risc aferent.
De fapt analiza eficientei economice a investitiilor raspunde la intrebarile:
- cum se folosesc?
- cat se consuma din resurse?
urmarindu-se atat gradul de valorificare cat si economisirea lor. in acest context este necesar ca resursele sa fie cat mai riguros structurate dupa criterii care sa corespunda cerintelor analizei economice.
In practica curenta de realizare a investitiilor se face adesea greseala cand se considera ca notiunea de eficienta economica a investitiilor este una si aceeasi cu rezultatele utile ale acestora. Spre exemplu: vanzarea unor produse de un nivel calitativ superior se apreciaza ca fiind intotdeauna o activitate eficienta. in realitate, obtinerea unei calitati superioare poate fi rezultatul unui consum de munca exagerat care face ca activitatea sa se desfasoare in mod ineficient. Realizarea unor produse de o calitate superioara constituie o conditie de baza a unei activitati eficiente, dar realizarea acesteia cu costuri foarte mari este de neadmis.
Asa dupa cum a fost prezentat, in urma efortului de investitii se obtin diverse efecte economice reflectate de fapt si pe plan financiar. Nivelul acestor efecte, in raport cu efortul investitional da masura eficientei investitiei.
De regula, efectele economice obtinute, in functie si de caracterul investitiei pot fi:
- de reducere a costurilor de functionare a utilajelor, ce se realizeaza pe seama investitiilor de inlocuire a masinilor, utilajelor si instalatiilor;
- de diminuare a cheltuielilor cu munca prezenta (forta de munca), ca urmare a promovarii noilor tehnologii prin lucrari de retehnologizare, reutilare sau modernizare;
- de sporire a rentabilitatii agentului economic care de fapt este scopul tuturor lucrarilor de investitie pentru dezvoltare, modernizare, retehnologizare;
- de obtinere a unor efecte pe perioade indepartate, de natura investitiilor strategice sau cele de interes general, cum ar fi spre exemplu cheltuieli facute pentru imbunatatirea microclimatului intr-o sectie de productie. Este cunoscut faptul ca prin realizarea unui obiectiv de investitii se urmareste obtinerea unui efect sau altul, dar efectele au un caracter complementar, influentandu-se unele pe altele, iar determinarea eficientei se face prin cumularea tuturor efectelor.
O eficienta economica ridicata se obtine in conditiile aplicarii in procesul de productie a unor tehnologii moderne si care valorifica la cote superioare materiile prime si energia, asigurand produse de calitate superioara la un cost redus. Marimea eficientei economice influenteaza in primul rand agentul economic unde ea se inregistreaza, dar ea are importanta si pentru economia nationala in ansamblul ei, caci prin cresterea productiei reducerea costurilor de fabricatie, sporirea rentabilitatii, etc. se obtine un spor al venitului national.
De fapt, in ansamblu, corelatia dintre eforturi si efecte din punct de vedere : cantitativ se exprima prin indicatori de eficienta care de regula imbraca forma unui raport matematic. Dat fiind caracterul sau complex, eficienta economica a investitiilor nu poate fi exprimat printr-un singur indicator. Este necesar sa se foloseasca un sistem de indicatori de eficienta pentru a evidentia toate corelatiile posibile. Calculat pe baza uneia sau a doua caracteristici ale mijlocului fix care realizeaza eficienta economica, un anumit indicator va reflecta doar o parte a eficientei economice a investitiei. Oricat ar fi de explicit si de condensat, un indicator nu poate cuprinde sau reflecta intreaga eficienta economica a inves?titiilor, aceasta datorita caracterului complex al eficientei. Desigur, calcularea tuturor rezultatelor unei investitii si compararea lor cu eforturile necesare pentru realizarea sa este greoaie si foarte dificila, iar cei cativa indicatori pe baza carora se face analiza trebuie de asa maniera alesi incat sa reflecte
1. Bailesteanu, Gh., Diagnostic, risc si eficienta in afaceri, Editura Mirton, Timisoara,1997;
2. Niculescu, M., Diagnostic global strategic, Editura Economica, Bucuresti, 1997;
3. Spataru Liviu, Analiza Economico-financiara - instrument al managementului intreprinderii, Editura Economica, Bucuresti, 2004.
4. Stanescu, C.,Isfanescu, A.,Baicus, A., Analiza Economico-financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1998;
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
