Efectele utilizării fondului funciar asupra rezultatelor economico-financiare

În Republica Moldova, imediat după anii 1990, reforma în agricultură a devenit un obiectiv principal, atât al noii puteri cât şi al specialiştilor din domeniu, precum şi a altor categorii sociale interesate, în special în reforma proprietăţii funciare.

În domeniul foloisrii pământului şi al aplicării legislaţiei funciare un rol important îi revine practicii judiciare. În sensul larg al cuvântului, practica judiciară nu este altceva decât toate hotărârile instanţelor judecătoreşti privind aplicarea prevederilor legislaţiei funciare. În alt sens, practica judicriară este o generalizare a aplicării legislaţiei funciare de către instanţele judecătoreşti în care se mentionează greşelile şi neajunsurile acestor instanţe, se dau anumite explicaţii cu privire la aplicarea corectă a normelor de drept funciar.

Astfel de generalizări face Curtea Supremă de Justiţie a Republicii Moldova, în urma cărora se adoptă hotărâri ale Plenului Curţii Supreme de Justiţie.

În domeniul relaţiilor funciare, plenul Curţii Supreme de Justiţie a adoptat la 26 martie 1997 Hotărârea nr. 10 „Cu privire la prcatica aplicării de către instanţele judecătoreşti a legislaţiei funciare.”

Conform acestei hotărâri, litigiile şi plângerile legate de chestiunile funciare, unde una dintre părţi este cetăţeanul, se examinează de către judecătoriile jurisdicţiei de drept comun, iar litigiile şi plângerile privind chestiunile menţionate, unde părţile sunt persoane juridice, şi gospodăriile ţărăneşti (de fermieri) ca persoane fizice, precum şi persoanele fizice care practică activitatea de antreprenoriat, sunt examinate de către instanţele judiciare economice.

Cadrul Legal

Prin Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994 se consacră în art. 9, două forme de proprietate: publica şi privată. Statul ocroteşte în egală măsură ambele tipuri de proprietate.

Legea nr. 828-XII din 25 decembrie 1991, Codul Funciar prevede că proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ- teritoriale.

Adoptat la 25.12 1991, pus in aplicare la 01.01.1992 Codul funciar apare ca un act vital pentru dezvoltarea RM in conditiile noi de trecere la relatiile de piata.

Codul funciar si Constitutia sunt cele mai importante acte normative ce reglementeaza relatiile funciare din stat.

Codul funciar contine norme care reglementeaza urmatoarele aspecte ale relatiilor funciare ; privind componenta fondului funciar ce se compune din categorii de teren :

-cu destinatie agricola ;

-din intravilanul localitatii ;

-estinate industriei, transporturilor, telecomunicatiilor s.a.

-destinate ocrotirii naturii, sanatatii, activitatii recreative, terenurile de valoare istorico-culturala, terenurile zonelor suburbane si ale zonelor verzi, ale fondului silvic, ale fondului apelor, ale fondului de rezerva ;

-proprietetea(publica, privata) asupra terenurilor ;

-protectia ecologica asupra terenurilor;

-inregistrarea de stat asupra terenurilor si a dreptului de proprietate asupra lor in Registrul Bunurilor Imobile al cadastrului territorial; norme ce stabilesc componenta organelor de stat, care aucompetenta aplicarii si executarii fondului funciar.

De exemplu :

De competenta Parlamentului tin :

-reglementarea legislativa a relatiilor funciare pe intreg teritoriul RM ;

-organizarea controlului asupra respectarii legii funciare;

-stabilirea tarifului pentru calcularea pretului normativ al pamintului si cotelor impozitului funciar .

De competenta Guvernului tine :

-aprobarea perimetrului localitatilor urbane ;

-elaborarea masurilor de protectie a terenurilor si masurilor de protectie a lor ;

-stabilirea modului de incasare a impozitului ;

-stabilirea si schimbarea destinatiei in modul prevazut de lege ;

-controlul asupra folosirii si protectiei pamintului.

De competenta consiliilor raionale si municipale :

-stabilirea si incasarea impozitelor funciare ;

-exercitarea controlului asupra folosirii si protectiei terenului ;

-tinerea cadastrului funciar al raionului si municipiului, organizarea reglementarii regimului proprietatii funciare ;

-privarea detinatorului de dreptul de proprietate asupra terenurilor conform legislatiei in vigoare ;

-determinarea si repartizarea terenurilor pentru constructii ;

-schimbarea destinatiei terenurilor agricole

De competenta consiliilor satesti si orasanesti tin;

-atribuirea sau instrainarea terenurilor, fara schimbarea destinatiei in modul stabilit de lege ;

-tinerea cadastrului funciar ;

-organizarea evaluarii terenurilor conform metodei unice elaborate de Guvern ;

Este de relevat că textul legi nu defineşte şi nu arată conţinutul proprietăţii private. Din analiza textului şi a faptului că bunurile proprietate publică sunt definite şi că insăşi Constituţia recunoaşte două forme de proprietate, rezultă că proprietatea care nu este publică, este privată. Proprietatea privată este acea care aparţine particularilor – persoane fizice ori persoane juridice, inclusiv statul ca persoană juridică, juridică civilă.