Economiștii Eterodocși

Extras din referat Cum descarc?

1. JOHN KENNETH GALBRAITH
La 15 octombrie 1908 s-a nascut unul dintre cei mai populari economisti ai tuturor timpurilor, americanul de origine canadiana, JOHN KENNETH GALBRAITH,care numai dintr-o mica intamplare n-a devenit unul dintre presedintii S.U.A. (,,Nu s-a nascut pe teritoriul acestora").
Este insa greu sa prezinti un economist de talia lui Galbraith in cateva pagini. El insusi
povestindu-si viata si activitatea a reusit sa faca aceasta intr-o carte de aproape 400 de pagini.
S-a nascut in Canada in anul 1908, intr-o familie de fermieri de origine scotiana, a urmat cursurile Universitatii din Toronto, pe care le-a absolvit in anul 1931, dupa care a continuat studiile la Universitatea Berkeley din S.U.A. Aici, alaturi de studii de economie agrara, a studiat profund opera lui Alfred Marshall si a lui Thorstein Veblen. Acesta din urma va lasa o puternica amprenta asupra tanarului economist canadian, mai ales din punct de vedere metodologic. In anul 1934 i s-a oferit un post de preparator la Universitatea Harvard.La Universitatea Harvard a participat la numeroasele dezbateri cu privire la consecintele Marii depresiuni ce a zguduit lumea in perioada 1929-1933. Initial el a fost preocupat de rigiditatea preturilor la produsele industriale. Studiul acestora in lucrarea Monopoly Power and Price Rigidities (1936) il va conduce la concluzia ca formarea marilor corporatii monopoliste sau oligopoliste a generat o putere uriasa care va avea posibilitatea sa stabileasca singura preturile de piata si sa le mentina
ridicate chiar si in conditiile unei insuficiente a cererii agregate (globale).Ba mai mult, el constata ca pentru a mentine preturile ridicate, monopolurile reduc nivelul productiei corespunzator nivelului cererii, sacrificand uneori chiar si profitul pe termen scurt in favoarea profitului ridicat de monopol.
Inca din aceasta perioada Galbraith ajunge la concluzia ca economia americana este
compusa din doua sectoare: sectorul ,,productiei concurentiale" si sectorul ,,productiei neconcurentiale".
Cu timpul, aceasta teorie, amplificata, precizata, aprofundata pe seama studierii si analizei cu deosebire a economiei americane, va deveni renumita sa teorie a dualismului: ,,sistemul pietei" (,,market system") si ,,sistemul planificat" (,,planned system").
In anul 1940 devine consilier economic al Comisiei Consultative pentru Apararea Nationala (National Defense Advisory Commission), iar in 1941 devine director al sectiei de
preturi din cadrul Oficiului pentru controlul preturilor (Office of Price Administration -O.P.A.) si apoi director adjunct al O.P.A. Dar, in 1943, datorita incercarilor de a institui masuri pentru controlul preturilor monopolurilor, vine in contradictie cu lumea de afaceri si cu unii oameni de stat si este demis din postul amintit. Apoi a fost redactor la revista ,,Fortune", iar din 1949 este numit profesor de economie la Universitatea Harvard pe care o parasise in 1941.
John Kenneth Galbraith a fost consilier al unor importanti oameni politici - Adlai
Stevenson si John Fitzgerald Kennedy (1917-1963) -, al unor organisme guvernamentale,
ambasador al Statelor Unite ale Americii in India (1961-1963), unde a intretinut bune relatii cu
Jamaharlal Nehru (1889-1984), membru al diferitelor organizatii politice si nepolitice etc.
Dintre numeroasele sale lucrari amintim: Capitalismul american (1952), Societatea Opulentei (1958), si Noul stat industrial (1967), care formeaza o trilogie inchegata printr-un
mesaj comun s. a. Toate lucrarile sale s-au bucurat de o larga popularitate, cunoscand succese
extraordinare.
2. ECONOMIA MIXTA AMERICANA IN CONCEPTIA LUI J.K. GALBRAITH
2.1 ,,SISTEMUL PIETEI" IN CONCEPTIA LUI J. K. GALBRAITH
Dupa parerea sa, la origini piata era locul unde se intalneau realmente vanzatorii si cumparatorii pentru a schimba produsele lor alimentare, imbracamintea, vitele si alte marfuri. Astazi piata este, apreciaza el, ,,un concept abstract care implica vanzari ori cumparari de bunuri si servicii", fiind golita de orice sens geografic. Sefii unor mari intreprinderi americane fac tranzactii deseori foarte complexe pe piete unde ei n-au pus niciodata piciorul.
Evolutia economica a fost de asa natura, explica Galbraith, incat concurenta perfecta nu mai actioneaza in economiile dezvoltate. Ne gasim in cadrul acestora in situatia in care mecanismul impersonal al concurentei nu mai functioneaza, el fiind inlocuit cu cateva societati anonime - monopoluri sau oligopoluri - care au puterea de a fixa preturile lor si de a-si regla interesele. Marea intreprindere, sinonima cu sistemul industrial, a distrus astfel mecanismele pietei perfect concurentiale.
Galbraith ii critica pe reprezentantii actuali ai neoliberalismului, care considera ca concurenta imperfecta nu afecteaza fundamental jocul pietei. Neoliberalii si alte curente care li se alatura nu iau in seama, printre altele, faptul ca in S.U.A. doua sute de firme uriase folosesc doua treimi din numarul muncitorilor industriali. Cateva mari linii de aviatie, doua companii de linii telefonice, trei retele de televiziune, cateva companii electrice au acaparat sectoarele lor de activitate. La randul lor cincizeci de mari banci domina piata S.U.A. Centralizarea in domeniul asigurarilor si al comertului, cu exceptia comertului de detaliu, este si mai mare. Aproximativ doua mii de mari intreprinderi furnizeaza mai mult de jumatate din productia privata de bunuri si servicii in S.U.A.
,,Economia moderna se divide astfel - dupa parerea lui J. K. Galbraith - in doua sectoare: primul grupand cateva firme uriase, al doilea grupand milioane de intreprinderi mijlocii si mici. In S.U.A. ele numara intre 10-12 milioane. Eu nu cred ca micile exploatari individuale sau familiale sunt pe cale de disparitie. Ele sunt foarte eficiente intr-un domeniu al vietii economice. Dar este fapt, continua economistul american, ca o buna jumatate a economiei este in afara hotararii impersonale a pietei si se plaseaza in sfera puterii autoreglatoare a marii intreprinderi". Acestea au, dupa observatiile sale, capacitatea de a-si fixa preturi proprii.Referindu-se la Milton Friedman si la adeptii sai, Galbraith spune ca acestia,nerecunoscand faptul ca mecanismul concurentei este dereglat in societatile industriale, sunt de fapt, prizonieri ai unei conceptii desuete in conditiile actuale ,,despre dominatia neconditionata suprematiei pietei".

Fisiere in arhiva (1):

 Economistii Eterodocsi.doc