Economia României

1.1 Povara trecutului

Analizele comparative ale economiilor in tranzitie au acordat o atentie insuficienta conditiilor initiale care dominau la debutul procesului de transformare.

Reducerea fortata a datoriei externe din anii '80 (in realitate o terapie de soc sui-generic) a amplificat deplinul competivitatii economiei, a exacerbat dezechilibrele dintre sectoare, a sporit lipsurile,reducand consumul populatiei.

1.2 Scaderea productiei si perioada inflatiei crescute (1990-1993): "Prima recesiune transformationala"

Primii ani ai post-comunismului in Romania au fost tulburati de dificultati economice severe, inclusiv de o scadere masiva a productiei (tabelul 1), un interregn institutional si o incoerenta "sistematica " a politicilor. Interregnul institutional se refera la disparitia majoritatii structurilor institutionale vechi fara o construire rapida a unor institutii ale economiei de piata (tabelul 2). Acestea au contribuit la sporirea incertitudinii, ambiguitatii si volatilitatii din mediul economic intern. In aceasta etapa structurile mostenite sunt sparte, implicand o crestere considerabila a volumului frictiunilor din sistem si consumarea unor energii (resurse) importante pentru a realiza transformarea.

Tabel 1: Indicatori macroeconomici 1990-1999

Indicatori 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999

1.PIB (var.an) -5,6 -12,9 -8,8 1,5 3,9 7,1 3,9 -6,6 -5,4 -3,4

2.Rata somajului(la sf. per.) - 3 8,2 10,4 10,9 9,5 6,6 8,8 10,3 11,5

3.Inflatia

-medie

-dec./dec.

5,1

37,7

170,2

222,8

210,4

199,2

256,1

295,5

136,7

61,7

32,3

27,8

38,8

56,9

154,8

151,4

59,1

40,6

55

4.M2 (la sf per.)

-rata de crestere

22

101,2

79,6

141

138,1

71,6

66

104,9

48,9

5.Deprec. nom

-medie

-dec./dec. 50,3

140,4 240,5

444,5 303,1

143,3 146,8

177,4 117,8

38,4

22,8

45,9 51,6

56,5 132,5

98,8 23,8

36,5

6.M2/PIB 55,7 27,4 20,1 13,8 13,3 18,1 20,5 18,1

7.Deficit bugetar/GDP 1,0 3,3 -4,6 -0,4 -1,9 -2,6 -3,9 -3,7 -3,3 -3,3

8.Cont current/PIB -8,5 -3,5 -8 -4,5 -1,4 -5 -7,2 -6,7 -7,5 -5

9.Indicele salariilor reale 5,1 -18,3 -13 -16,7 0,4 2,6 9,5 -22,2 6

Tabel 2: Veniturile guvernamentale (Total Venituri) pentru cateva economii in tranzitie 1990-1996

% din PIB

Tara 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996

Romania 39,7 41,9 37,4 33,9 33,1 33,9 29,6

Albania 46,8 31,5 23,5 25,6 24,5 24 ...

Bulgaria 52,9 40,4 38,4 37,2 39,9 36,2 33,6

Cehia ... ... 48,2 50,5 49,4 48,4 ...

Ungaria 52,1 50,9 50 50,7 49,6 46,6 45,8

Polonia 45,4 42,4 43,9 47,6 47,2 47,2 45,7

Slovacia ... ... 46,1 44,2 46,3 46,8 ...

Dupa decembrie 1989 a existat o extraordinara presiune de jos pentru consumarea de bunuri comercializabile, reducerea exporturilor si expansiunea importurilor atat de bunuri pentru consum, cat si intermadiare, dupa perioada de severe privatiuni din anii '80. Trecerea catre bunurile comercializabile a fost aproape instantanee si teoretic imposibil de impiedicat; fiind sprijinita si de sindromul "evitarii bunurilor autohtone". In 1190 expansiunea consumului a fost in principal finantata prin dez-economisire (reducerea rezervelor valutare).

In fata unei deteriorari rapide a economiei si fara a putea limita dezechilibrele crescande (deficitele comerciale nesustenabile, cresterile preturilor, reducerea investitiilor), la inceputul anului 1991 a fost introdus un plan de stabilizare, sustinut de FMI. Programul de stabilizare gradualist care s-a conturat includea: o innasprire a politicilor monetara si fiscala, o politica a veniturilor bazata pe impozitare o noua depreciere si introducerea unui sistem valutar pe doua niveluri (prin introducerea unui sistem interbancar de licitatii valutare, in februarie 1991). Programul nu a reusit sa opreasca inflatia.

La sfarsitul anului 1991 tensiunile din sistem erau in crestere: de exemplu, un curs valutar oficial supraapreciat; preturi artificial descazute pentru energie si materii prime care stimulau supra consumul lor ; si insuficiente intrari de capital strain care sa compenseze nivelul intern scazut de economisire si al investitiilor. Multi exportatori si importatori au gasit o cale de iesire din impas prin intermediul recurgerii la troc, ceea ce a introdus un curs de schimb implicit in functionarea economiei; acest curs a redus efectele negative ale supraaprecierii dar a implicat mari costuri informationale si tranzactionale. Totusi fuga capitalului si exporturile insuficiente deveneau probleme de interes major.

In primavara anului 1992 factorii de decizie au fost obligati sa actioneze, ratele dobanzii au crescut considerabil si rata de refinantare a Bancii Nationale a ajuns la 80%; cursul de schimb a fost substantial devalorizat si exportatorilor li s-au acordat drepturi de detinere totala a valutei in speranta inlaturarii neincrederii lor si incurajarii repatrierii capitalului. Aceasta din urma masura a fost vazuta ca necesara din moment ce intreprinderile pastrau inca o amintire vie a "confiscarii" disponibilitatilor lor valutare de la sfarsitul anului 1991. Insa reorientarea politicilor a fost incompleta si ratele dobanzii au ramas negative ca rezultat al volumului mare de credite preferentiale si al nivelului scazut al dobanzilor la depozite.

- Daniel Daianu - Tranzitia economica in Romania : trecut, prezent si viitor Lucrarile conferintei "Romania 2000. 10 ani de tranzitie-trecut, prezent si viitor" editura Arta Grafica,1999

- Cornelia Nistor - Tranzitia in Romania : modelarea echilibrului economic editura Militara, 2004

- Gheorghe Oprescu - Piata muncii : teorii, politici, tranzitia in Romania

editura Expert, 2001

- Anca Dachin - Tranzitia si structurile industriale in Romania

editura National, 1997

- Daniel Daianu, Liviu Voinea - Castigatori si perdanti in procesul de integrare europeana. Cazul Romaniei, Bucuresti, Centrul Roman de Politici Economice

- www.cerope.ro

- http://web.worldbank.org