1. Elemente fundamentale privind conturarea economiei mondiale si dezvoltarea economica mondiala Pe parcursul ultimului mileniu, populatia mondiala a crescut de aproape 22 de ori, PIB per locuitor a sporit de cca. 13 ori, iar PIB-ul mondial total de aproximativ 300 de ori, potrivit statisticilor oficiale validate de organizatiile internationale si de institutele nationale de statistica (Maddison, 2001, p. 17). Aceste aspecte contrasteaza puternic cu mileniul anterior, cand, potrivit acelorasi statistici oficiale, populatia globului a crescut cu numai o sesime (1/6), neexistand nici un progres la nivelul venitului per locuitor. In perioada 1000 - 1820, evolutia venitului per capita a fost extrem de scazuta, media mondiala crescand cu aproximativ 50%. Din 1820 insa, dezvoltarea economica mondiala a devenit un proces dinamic, venitul pe locuitor crescand de mai mult de 8 ori comparativ cu valoarea initiala, iar populatia de aproximativ 5 ori. Cei doi indicatori sunt esentiali in evaluarea bunastarii economice pe plan national si mondial, o importanta deosebita in acest sens avand si alti indicatori socio-economici si demografici, precum speranta de viata la nastere sau rata mortalitatii infantile. Pe termen lung, s-a inregistrat o crestere semnificativa a sperantei de viata. In anul 1000, speranta medie de viata a copiilor era de aproximativ 24 de ani. O treime dintre acestia decedau in prima parte a vietii, in timp ce foamea si bolile cauzate de numeroase epidemii ravaseau supravietuitorii. Din acest punct de vedere, s-a inregistrat o crestere aproape imperceptibila a sperantei de viata pana in 1820, mai ales la nivelul Europei de Vest. Totusi, cele mai semnificative imbunatatiri in acest sens s-au inregistrat in perioada imediat urmatoare, iar in prezent un nou-nascut sau un copil este asteptat sa traiasca, in medie, 67 de ani. Procesul cresterii economice pe plan mondial a fost unul inegal atat in spatiu, cat si in timp. Cresterea sperantei de viata la nastere si a venitului a fost mai accentuata in Europa de Vest, America de Nord si Japonia. Pana in anul 1820, acest grup a avansat considerabil spre un nivel al venitului de doua ori mai ridicat comparativ cu restul lumii. Mai mult, in 1998 acest 2 decalaj era de 7 la 1 (7:1). Intre Statele Unite (actualul lider pe plan mondial) si Africa (cea mai saraca regiune a lumii) decalajul este in prezent de 20 la 1 (Maddison, 2001, p. 21). Aceste discrepante privind nivelul de dezvoltare socio-economica tind sa se adanceasca tot mai mult in contextul economiei mondiale globalizate. In cea de-a doua jumatate a secolului trecut, tarile asiatice au demonstrat ca un anumit grad de recuperare, revenire in plan economic (catch-up) este fezabil. Cu toate acestea, cresterea economica mondiala a incetinit substantial incepand cu anul 1973, iar avantajul asiatic a fost contracarat de numeroase crize economico-financiare si stagnari din punct de vedere economic inregistrate in celelalte parti ale lumii.
1. Maddison Angus (2001), The World Economy: A Millennial Perspective, Development Centre of the Organization for Economic Cooperation and Development, pp. 1-385.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.