Economia intr-o Lectie de Henry Hazlitt

Extras din referat Cum descarc?

Economia intr-o lectie
Henry Hazlitt (1895-1993) , scriitor, economist, filisof si critic literar prolific, a aparat intotdeauna principiile liberalismului, militand in favoarea pietei libere, a proprietatii private si a filosofiei libertatii.Acesta a dus o lupta impotriva etatismului prin cele 18 carti ale sale ,dar si prin numeroase articole in diferite ziare.
Aparuta in 1946, Economia intr-o lectie prezinta si analizeaza erorile economice facute de profesionisti, dar si de cei care nu sunt implicati forte mult in economie.
In capitolul I, Henry Hazlitt subliniaza foarte tare faptul ca in economie sunt multe erori si explica oarecum ,felul in care acestea trebuiesc "corectate" , printr-o comparatie intre un economist mediocru si unul profesionist.Cel mediocru vede lucrurile doar la suprafata, se gandeste doar la efectele imediate si nu ia in calcul toate posibilitatile ,ci doar pe cele care ii atrag atentia.Pe cand,economistul profesionist priveste lucrurile intr-o alta maniera, el gandindu-se nu numai la efectele pe termen scurt ,ci si la cel pe termen lung.Deasemenea, el nu se opreste doar la o analiza asupra unui lucru,ci la analiza tuturor lucrurilor.
Tot ce este frumos,atragator,bun pe moment, poate avea consecinte grave, dezastruoase.Ideea este ca trebuie sa ne gandim la consecinte inainte de a face anumite lucruri.
Majoritatea oamenilor se grabesc si iau hotarari fara a se gandi la consecinte.Acestea pot fi pe termen lung, resimtindu-se dupa cateva luni; altele pot aparea abia dupa zeci de ani.
In capitolul II, Hazlitt ne da un exemplu pentru faptul ca actionam doar asupra lucrurilor pe care le vedem in mod direct.Astfel,el ne relateaza o intamplare cu o concluzie sigura: "tot raul spre bine".Un baiat sparge geamul unei brutarii; astfel brutarul va avea o pierdere daca inlocuieste geamul,dar va avea si un castig pentru geamgiu.Totusi,cu banii cu care brutarul a inlocuit geamul, vroia sa-si cumpere altceva,spre exemplu un nou costum.Deci,croitorul va pierde tot atat cat castiga geamgiul.Majoritatea oamenilor care au fost prezenti au luat in calcul doar doua dintre parti ,respectiv brutarul si geamgiul,iar pe croitor l-au omis pentru ca el nu si-a facut aparitia.In concluzie, oamenii vad doar ceea ce le apare in mod direct in fata.
Binefacerile distrugerilor.Din punct de vedere economic se spune ca pe vreme de razboi o ducem mult mai bine decat pe vreme de pace.Dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial,in Europa se numarau casele ce trebuiau sa fie reconstruite, pe cand in America se numarau cele ce nu au putut fi refacute in timpul razboiului.Astfel, la fel ca si in eroarea geamului spart, s-a confundat nevoia cu cererea.Cererea presupune si o putere de cumparare ,nu numai o nevoie.
Daca oamenii si-ar masura averea si venitul prin bunuri si nu prin termeni monetari, ar putea avea mai putin si astfel vor cumpara mai putin.
Un plus intr-o parte reprezinta un minus in alta parte.Construind case, scade capitalul si forta de munca disponibile; cumparand case puterea de cumparare pentru orice scade.Datorita unei politici economice sanatoase, in tarile in care s-au inregistrat distrugeri mari au fost progrese mai mari.Nevoia disperata de a beneficia de conditii normale de locuit a stimulat marirea eforturilor.Asta nu inseamna ca distrugerea casei este in avantajul proprietarului.
Cererea si oferta reprezinta acelasi lucru, dar privit din directii diferite.Bunurile produse de oameni sunt tot ceea ce pot sa ofere in schimbul 
bunurilor pe care le doresc.Daca este vorba de productie si bunuri reale,inflatia nu creeaza o cerere suplimentara.Puterea de cumparare si capacitatea productiva scad in aceeasi masura.
Daca uzinele din anumite regiuni au fost distruse si inlocuite cu altele moderne ce produc mai mult la un cost mai mic, nu inseamna ca este un avantaj, daca nu si-au pierdut valoarea sau nu au ajuns la o valoare negativa prin uzura fizica sau morala.
Lucrarile publice inseamna impozite.
Toate lucrarile publice sunt acoperite din veniturile obtinute prin impozitare.Fiecare ban folosit pentru cheltuieli publice trebuie obtinut prin perceperea unui impozit.
Daca lucrarea publica raspunde unei cereri publice sau este singura cale de a rezolva o problema, daca ea chiar este necesara contribuabililor ce puteau cheltui banii impozitati pe alte lucruri, iar scopul final este de a se crea locuri de munca,atunci nevoia devine un considerent secundar.
Din realizarea unei lucrari publice in primul rand, se creeaza locuri de munca dar costurile implicate vor trebuie suportate prin impozite de la contribuabili.Astfel, acestia vor fi deposedati de suma cheltuita pentru lucrarea publica,si in acelasi timp de suma pe care contribuabilii vroiau sa o foloseasca pentru nevoile lor. 
In al doilea rand, dupa ce lucrarea este terminata, cei ce au cheltuit banii publici ofera cele mai bune argumente oamenilor incapabili sa vada dincolo de aparente.Daca si-ar fi putut imagina consecintele indirecte, ar fi avut posibilitatea sa vada lucruri carora nu li s-a dat ocazia sa devina realitate.Spre exemplu ar fi putut avea o masina,o casa construita sau orice alt lucru care le era necesar.
O forma de lucrare publica este construirea locuintelor pentru persoanele cu venituri mici.Prin impozitare se iau astfel bani de la persoanele cu venituri mai mari pentru a le da posibilitatea familiilor cu venituri reduse sa locuiasca mai bine.Impozitarea pentru construirea de locuinte din banii publici distruge tot atatea locuri de munca in alte directii cate creeaza in construirea de locuinte.Aceste locuri de munca pierdute, precum si bunurile si serviciile care nu au fost produse niciodata,nu se vad.
Impozitele descurajeaza productia.Impozitul pe venit reprezinta un mic procent din intregul venit si afecteaza in mod direct actiunili si stimulentele oamenilor de la care se percep.Impozitele au o tendinta progresiva.
Daca impozitele sunt foarte mari,peste 50%, oamenii nu mai sunt stimulati sa munceasca, deoarece nu le convine sa lucreze mai mult pentru stat decat pentru ei si familiile lor.Astfel ca, capitalul ce asigura locuri de munca se reduce si se creeaza problema somajului chiar de cei ce cheltuiesc banii publici.
In consecinta, cu cat veniturile din impozite sunt mai mari, cu atat se reduce puterea de ocupare a locurilor de munca si productia.


Fisiere in arhiva (1):

  • Economia intr-o Lectie de Henry Hazlitt.doc

Imagini din acest proiect Cum descarc?

Promoție: 1+1 gratis

După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site.Vezi detalii.


Descarcă aceast referat cu doar 4 € (1+1 gratis)

Simplu și rapid în doar 2 pași: completezi adresa de email și plătești. După descărcarea primului referat vei primi prin email un alt cod pentru a descărca orice alt referat.

1. Numele, Prenumele si adresa de email:

Pe adresa de email specificata vei primi link-ul de descarcare, nr. comenzii si factura (la plata cu cardul). Daca nu gasesti email-ul, verifica si directoarele spam, junk sau toate mesajele.

2. Alege modalitatea de plata preferata:


* La pretul afisat se adauga 19% TVA, platibil in momentul achitarii abonamentului / incarcarii cartelei.

Hopa sus!