Henry Hazlitt(1895-1993), scriitor, economist, filosof si critic literar prolific, a fost un aparator al principiilor liberalismului classic si un adversar redutabil al etatismului. Cea mai cunoscuta lucrare a sa, "Economia intr-o lectie"(1946), a fost tiparita in peste un milion de exemplare si tradusa in 10 limbi. Hazlitt, in aceasta lucrare, prezinta si analizeaza o serie de erori economice caracteristice atat neinitiatilor in tainele economiei, cat si multor profesionisti din acest domeniu.
Lucrarea este alcatuita din trei parti. Prima parte sintetizeaza intr-o singura fraza intreaga teorie economica : "secretul stiintei econimice consta in a avea in vedere nu doar efectele immediate, ci si pe cele pe durata ale oricarei actiuni sau politici; el consta in descifrarea consecintelor acelei politici nu numai asupra unui singur grup, ci asupra tuturor grupurilor."
Cea de-a doua parte cuprinde 24 de capitole. Afirmatia de mai sus se sustine prin intermediul exemplelor din fiecare capitol, urmarind in acelasi timp efectele unor convingeri economice si demonstrand erorile acestora.
Cap. II Geamul spart
Un derbedeu arunca o caramida in fereastra unei brutarii. O parte din martorii incidentului tind sa creada ca aceasta intamplare le va spori productivitatea geamgiului, dar acestia nu iau in considerare pierderile brutarului, cat si a sectorului in care acesta ar fi investit daca nu ar fi pierdut banii prin inlocuirea ferestrei. De regula, oamenii vad doar ceea ce le apare direct in fata ochilor.
Cap. III Binefacerile distrugerii
In acest capitol este evidentiata problema distrugerilor, dar sub forma urmarilor aduse de razboi. Liderii sindicali, ziaristii, profesorii de stiinte economice, staticienii cu pregatire considera aceste distrugeri avantaje. Distrugerea caselor si oraselor a furnizat intr-adevar mai mult de lucru in constructii. Dar incapacitatea de a produce automobile, radiouri si frigidere a determinat o crestere postbelica cumulata pentru aceste produse particulare.
Concluzia este ca "distrugerea fara sens a oricarui lucru valoros reprezinta intotdeauna o pierdere neta, o nenorocire, uneori chiar un dezastru, si oricare ar fi consdieratiile in favoarea distrugerii, ea nu poate constitui niciodata o cale spre prosperitate sau o binefacere".
Cap. IV Lucrarile publice inseamna impozite
Acest capitol expune ideea investitiilor publice (construirea de case, drumuri, poduri) ca fiind o metoda de creare de locuri de munca. Dar ceea ce multi nu vad este ca atunci cand scopul este creare de noi locuri de munca, nu se mai urmareste unde ar trebui investit cu adevarat si astfel banii sunt folositi ineficient. Realitatea este ca toate cheltuielile ajung, in cele din urma, sa fie acoperite din veniturile obtinute prin impozite.
Daca nu s-ar construi nimic si proprietarii si-ar folosi banii in scopuri personale, cererea ar fi crescut in anumite sectoare si implicit si locurile de munca. Nu se pune accent pe slujbele pierdute prin impozitele
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
