Economia de piață - fundamentele instituționale ale prosperității

Lucrarea “Economia de piata – Fundamentele institutionale ale prosperitatii”, la realizarea careia au colaborat economisti – de la conferentiari universitari, lectori, asistenti, doctori si doctoranzi in economie si pana la student economist, ofera o viziune cat se poate de logica si sistematica asupra economiei de piata si rolului sau in societatea actuala.

Cartea este formata din 3 mari parti: Economia de piata: Fundamente teoretice, Institutii si prosperitate.Abordari empirice, Dezvoltarea economiei de piata in Romania. Prima parte este formata din 6 capitole: 1.Societate, institutii si economie de piata, 2.Proprietate, libertate…prosperitate, 3.Piata si miracolul social al “mainii invizibile”, 4.Cine si cum conduce economia de piata?, 5.Unde calcul economic nu e, economie nu e, 6.Statul si economia de piata.

Inca de la inceputul cartii, “In loc de introducere”, autorii pornesc de la antiteza intre economia de piata si ceea ce reprezinta opusul ei – comunismul, care din pacate este considerat de multi o idee buna. Asadar, autorii incearca sa redea esenta economiei de piata, demonstrand prin diverse corelatii cu dreptul, sociologia si chiar teologia si filozofia in unele puncte, ca aceasta este o stare naturala a omului si societatii in care traieste.

Astfel, in prima parte a capitolului intai – “Anatomia” societatii umane: ce sunt institutiile? – autorul face o radiografie a societatii si regulilor ei, ca apoi sa defineasca si sa clasifice institutia sociala, toate acestea pentru ca prosperitatea economica depinde de comportamentul oamenilor in raport cu regulile sociale si politice.

In urmatoarea sectiune autorul scrie “…despre metodo(logia) stiintei economice”. Aici, isi argumenteaza opinia conform careia omul trebuie luat in considerare ca fiinta individuala, pentru intreg studiului economic. De asemenea, este de remarcat originaliatatea demonstratiei a punctului de vedere conform caruia in economie nu pot fi cantitati masurabile valoric, nici chiar banii sau utilitatea marginala. In plus, contrazicand teorii ale unor economisti importanti, autorul argumenteaza cu succes faptul ca actiunile umane sunt calitative si intotdeauna rationale, mai mult sau mai putin eficiente. Insa nici chiar aceasta eficienta nu poate fi obiectiv recunoscuta, reprezentand pana la urma ceva subiectiv. O alta coordonata importanta a economiei este etica pe care autorul o considera vitala pentru dreptatea si libertatea in societate - care implica drepturi legitime de proprietate -, pentru judecatile economice care numai prin aceasta se intregesc.

Mai apoi, in Prolegomene la economia de piata, se evidentiaza ca institutia proprietatii private este cea pe care practic se fondeaza economia de piata, iar capitalismul este un sistem al libertatii –prelungirea proprietatii private. Autorul face si o lamurire foarte importanta, aceea ca nu obiectele sunt implicate in schimb ci dreptul de proprietate asupra lor. Un alt aspect important este acela ca omul in esenta , consumatorul dicteaza ce se intampla pe piata si fiecare in procesul economic se ghideaza pana la urma dupa interese, insa trebuie sa faca aceasta legitim si etic, si sa inteleaga ca in economie totul este “dupa fapta si rasplata”. Inca o data apoi, autorul remarca contrastul dintre mijloacele economice si cele politice de inavutire, cele economie utilizand diviziunea muncii , “productie, concurenta si schimb voluntar de drepturi legitime de proprietate pe piata” – principiile capitaliste care functioneaza de 200 de ani si se vor mentine.

Capitolul al doilea se axeaza pe proprietate si libertate, care duc la prosperitate. In prima parte a acestui capitol, Economia dreptului de proprietate: fundamente a- priori, se realizeaza o sinteza a proprietatii care trebuie vazuta intai si intai din perspectiva dreptului. In acest sens este explicat modul de dobandire a proprietatii si exploatarea ei, facandu-se referiri chiar filozofice la dreptul de proprietate pe care (nu) il are omul asupra omului, sau asupra bunurilor pe care pur si simplu le foloseste, le transforma.

In urmatoarea sectiune a capitolului – De la proprietate la libertate – se pune accent pe un domeniu foarte explorat in filozofie, sociologie si care este esential in economie – libertatea, catre care tindem cu totii. Insa aici e vorba despre libertate ca respectarea proprietatii, aparata si condusa de normele juridice ale dreptului. Aceasta este definita de autor ca fiind posibilitatea omului de a alege toate obiectivele si mijloacele legitime pe care le poate folosi. Autorul incearca sa faca inteleasa corect aceasta notiune careia i-au fost atribuite nenumarate sensuri gresite de-a lungul timpului.