Econometrie

Extras din referat Cum descarc?

Studiul are in vedere realizarea unei analize detaliate a evolutiei productivitatii muncii din industria prelucratoare romaneasca. Productivitatea muncii permite identificarea distincta a contributiei muncii, consumului intermediar si a valorii adaugate brute la productia obtinuta.
Definitia general acceptata a productivitatii muncii este aceea de productie obtinuta pe unitatea de forta de munca, ce poate fi reprezentata de numarul de ore lucrate, numarul de persoane angajate (salariati si alte categorii) sau numarul de salariati. Daca varianta care ia in calcul numarul de ore lucrate este cea mai utilizata, pe considerentul ca este cea mai putin imperfecta, la polul opus se afla productivitatea muncii determinata pe baza numarului de salariati, a carei principala calitate consta in simplitatea ei (din perspectiva stabilirii numitorului). Aceasta masura nu reflecta insa in niciun fel schimbarile intervenite in ceea ce priveste timpul mediu lucrat si nici rolul persoanelor angajate, dar care nu au statut de salariati si care pot avea o contributie la procesul de productie.
Toate aceste neajunsuri pot fi inlaturate prin: calculul productivitatii muncii pe baza populatiei ocupate (salariati si alte categorii), rezultata din anchetele structurale; conversia numarului de locuri de munca (persoane) in numar de ore efectiv lucrate, ceea ce permite reflectarea oricarei modificari aparute in politica unei companii din perspectiva numarului de zile acordate sub forma concediului de odihna legal, a duratei obligatorii a saptamanii de lucru sau a raportului angajat cu norma intreaga/angajat cu norma redusa.
Indiferent de modul de calcul, productivitatea muncii este doar o masura partiala a productivitatii, care evidentiaza efectul cumulat al mai multor factori: in principal capital si
consum intermediar, dar si eficienta tehnologica si organizationala, eventuale economii de scara sau cresteri ale gradului de utilizare a capacitatilor de productie.
Pentru calculul masurilor de productivitate din industria prelucratoare romaneasca s-a utilizat estimarea econometrica pentru a identifica determinantii productivitatii.
De mentionat ca, pentru a calcula productivitatea este necesar un volum important de date furnizat de sistemul conturilor nationale, ceea ce conduce la un decalaj intre momentul realizarii analizei si intervalul analizat (cel putin doi ani); principala cerinta este ca orizontul de timp pe care este facuta analiza sa fie suficient de indelungat (cel putin 12 ani).
Studiul realizat pe cazul industriei prelucratoare din Romania acopera intervalul 1994-2008. 
Modelul econometric 
Modelul econometric folosit are in vedere explicarea evolutiei productivitatii muncii, aceasta incorporand influentele conjugate ale costului productiei industriale.
Modelul considerat este:
Wt = a0 + a1 CPt + ,
unde: 
Wt = productivitatea muncii pe persoana ocupata in anul t;
CPt = costul productiei industriale in anul t;
a0, a1 = parametrii modelului;
eroarea de specificare;
Pentru estimarea parametrilor s-au utilizat urmatoarele date:
Anul
(t) Productivitatea muncii pe persoana ocupata
(lei/persoana) Costul productiei
(miliarde lei preturi curente)
1994 7962,1 4,0695
1995 8430,8 5,9009
1996 9002,0 9,9702
1997 10303,6 21,1046
1998 11865,4 25,2570
1999 12304,7 34,3704
2000 14010,5 52230,6
2001 15103,3 73976,1
2002 16028,0 94917,8
2003 20119,8 118659,3
2004 25249,4 153187,1
2005 31333,3 171983,9
2006 37258,8 203400,8
2007 42621,7 247851,2
2008 44710,5 250124,5
Prezentarea rezultatelor estimarii parametrilor
Dispunand de estimatorii parametrilor, se poate scrie modelul :
Wt = 8462,037 + 0,131 CPt 
(7,961) (15,93)
R2 = 0,9513;
n = 15;
( ) = ratia Student. 
Aplicand testul Student s-a constatat ca, pentru un prag de semnificatie ? = 0,05, valoarea din tabela legii distributiei Student (corespunzatoare la 13 grade de libertate) egala cu 2,53 este mai mica decat ratia Student = 15,93. Deci, cu o probabilitate de 95%, estimatorul a1 este semnificativ diferit de zero, ceea ce indica faptul ca costul productiei industriala CPt influenteaza productivitatea muncii Wt in sectorul industriei prelucratoare in proportie de 95,13% ( conform valorii coeficientului de determinatie R2 = 0,9513 ).
Verificarea verosimilitatii modelului se face cu ajutorul analizei dispersionale (analiza variantei). Aplicand testul Fisher, s-a extras din tabela distributiei Fisher-Snedecor, valoarea 4,667193 si s-a constatat ca aceasta este mai mica decat valoarea F* = 253,946. Astfel, cu o probabilitate de 95%, se garanteaza ca productivitatea muncii Wt este influentata in mod semnificativ de costul productiei industriala CPt

Fisiere in arhiva (1):

 Econometrie.doc