Echilibrul monetar și inflația

Termenul de echilibru pe piaţa monetară presupune existenţa unei oferte şi unei cereri de monedă – ceea ce reprezintă o ruptură cu tradiţia prekeynesiană pentru care moneda nu putea fi cerută niciodată ca atare, ci doar pentru a cere alte bunuri.

Utilizarea activă a instrumentelor de politică monetară (cursul de schimb, masa monetară, rata dobânzii) are un efect important asupra echilibrului monetar.

Având în vedere performanţele mai slabe ale modificării ratei dobânzii asupra agregatelor monetare şi în final asupra inflaţiei, se poate pune întrebarea de ce, totuşi autorităţile monetare din ţările dezvoltate continuă să favorizeze acest instrument în detrimentul controlului bazei monetare. Explicaţia ar putea fi găsită în mai marea apropiere a ratei dobânzii de cursul de schimb, care este un indicator fundamental, îndeosebi pentru ţările care fac parte din Sistemul Monetar European.

În principiu, autorităţile monetare dintr-o ţară pot favoriza fie echilibrul monetar intern (atunci cănd ţara este relativ slab integrată în structurile financiare şi comerciale internaţionale – cum este cazul României, iar inflaţia este o problemă) fie echilibrul monetar extern atunci când inflaţia este stabilă şi la un nivel comparabil cu al ţărilor competitoare şi cnd integrarea financiar-economică este avansată.

În perioada ianuarie-septembrie 2007 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 11 801 milioane euro. Influenţa determinantă asupra soldului contului curent a avut-o deficitul balanţei comerciale, care a însumat 12 265 milioane euro, mai mare cu 67 la sută faţă de ianuarie-septembrie 2006.

Deficitul contului curent în perioada ianuarie-septembrie 2007 a fost acoperit în proporţie de 42,5 la sută prin investiţii străine directe, care au înregistrat 5 013 milioane euro, din care participaţiile la capital şi profitul reinvestit au reprezentat 50 la sută, iar creditele intra-grup1 50 la sută.

Datoria externă pe termen mediu şi lung2 a înregistrat la 30 septembrie 2007 nivelul de 33 851 milioane euro, în creştere cu 18,9 la sută faţă de 31 decembrie 2006.

Datoria externă publică şi public garantată a înregistrat la 30 septembrie 2007 un sold de 10 249 milioane euro şi a reprezentat 30,3 la sută din datoria externă pe termen mediu şi lung (faţă de 37,7 la sută la 31 decembrie 2006).

Datoria externă negarantată public a însumat 20 938 milioane euro la 30 septembrie 2007, fiind cu 24,8 la sută mai mare decât la 31 decembrie 2006.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung3 a fost 20,5 la sută în perioada ianuarie-septembrie 2007, comparativ cu 20,7 la sută în anul 2006.

Gradul de acoperire4 a fost 6,2 luni de import la 30 septembrie 2007, faţă de 6,4 luni de import la 31 decembrie 2006.

Conform unui comunicat de presa din data de 16 noiembrie 2007 Balanta de plati - Datoria externa pe termen mediu si lung a urcat cu 19% in primele noua luni ale anului 2007.

Datoria externă a României pe termen mediu şi lung a crescut cu peste 5,8 miliarde euro (18,9%) în primele nouă luni ale acestui an până la 33,85 miliarde euro, pe seama majorării datoriei sectorului privat şi a depozitelor străinilor în băncile româneşti, a comunicat astazi banca centrală, informeaza NewsIn.

La finalul anului 2006, datoria externă pe termen mediu şi lung era de 28,469 miliarde euro, potrivit datelor revizuite ale Băncii Naţionale a României (BNR).

Datoria externă negarantată public a însumat aproape 20,94 miliarde euro la 30 septembrie, mai mare cu 24,77% decât la sfârşitul anului 2006.

Datoria negarantată a sectorului privat a crescut cu 25,77% din decembrie 2006 până în septembrie până la 20,3 miliarde euro, iar depozitele pe termen mediu şi lung ale nerezidenţilor în România erau după nouă luni de 2,75 ori mai mari decât la 31 decembrie 2006 şi însumau 2,66 miliarde euro. Datoria negarantată public a sectorului de stat a scăzut cu 5 milioane euro în primele nouă luni la 630 milioane euro, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR).

Datoria externă publică directă a scăzut în primele nouă luni ale acestui an cu 0,38% (27 milioane euro) până la 6,958 miliarde euro, iar datoria public garantată a coborât cu 446 milioane euro până la 3,4 miliarde euro.

Serviciul datoriei externe a însumat în primele nouă luni ale acestui an 5,487 miliarde euro, din care aproape trei sferturi (71%) a revenit datoriei negarantate public a sectorului privat.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu şi lung a fost 20,5% în perioada ianuarie-septembrie 2007, comparativ cu 20,7% în anul 2006, iar gradul de acoperire a rezervei oficiale de valute şi aur a României a scăzut la 6,2 luni de import la 30 septembrie, de la 6,4 luni de import la 31 decembrie 2006.

In martie 2008 Balanta de plati: balanta veniturilor a contribuit cel mai mult la adancirea deficitului extern

Deficitul de cont curent a sporit in ianuarie cu 16,8% fata de ianuarie 2007 si a fost stimulat, in principal, de adancirea deficitului balantei veniturilor, pe fondul mentinerii dezechilibrului comercial la acelasi nivel, arata datele publicate joi de banca centrala.