Drumul catre servitute de Friedrich A.Hayek este o carte scrisa intre anii 1940-1943, tintele inedite ale acestei carti fiind adeptii planificarii. Cartea cuprinde 15 capitole, primul capitol intitulandu-se "Drumul abandonat"- vorbeste despre modul in care credinta in principiile de baza ale liberalismului a ajuns sa fie din ce in ce mai mult abandonata din cauza ostilitatii crescande fata de ritmul lent al progresului politicii liberale a supararii indreptatite starnite de cei care se foloseau de frazeologia liberala pentru a apara privilegiile antisociale si din cauza ambitiei nemasurate, aparent justificate de imbunatatirile materiale obtinute. Aceasta schimbare reprezinta o abandonare a tendintei individulismului care a creat civilizatia occidentala. Mecanismul impersonal si colectiv al pietei a fost inlocuit cu dirijarea colectiva si constienta a tuturor fortelor sociale catre teluri alese in mod deliberat. El atrage atentia asupra faptului ca englezii nu sesiseaza amploarea schimbarilor care au avut loc in decursul ultimei generatii si nici faptul ca aceste schimbari marcheaza o rasturnare a directiei in care evoluau lucrurile pana acum in planul ideilor si al ordinii sociale. Arata cum a ajuns socialismul sa inlocuiasca liberalismul ca doctrina imbratisata de majoritatea oamenilor cu vederi protagoniste, oameni care au uitat de avertismentele lasate de marii ganditori .Cei care au pus bazele socialismului nu nutreau nici o indoiala ca ideile lor ar putea sa fie puse in practica numai de catre un guvern dictatorial. Socialismul a inceput sa se alieze cu fortele libertatii numai sub inruirea puternicelor curente democratice care au precedat revolutia de la 1848, insa nimeni nu a observat faptul ca democratia se afla de fapt intr-un conflict iremediabil cu socialismul. Democratia extinde sfera libertatii individuale, socialismul o restrange. In democratie, fiecare om ajunge la intreaga sa valoare posibila; socialismul face din fiecare om un simplu factor al actiunii sale, un instrument, un numar. Au in comun un singur nume: egalitatea, dar in timp ce democratia tinde spre egalitatea in libertatea, socialismul tinde spre egalitate in mizerie si servitute. El incheie acest capitol vorbind despre socialismul democratic, marea utopie, insa e convins ca cei care il doresc acum nu sunt pregatiti sa-i accepte consecintele. La inceputul capitolului trei, Hayek defineste conceptul de socialism ca fiind idealul de dreptate sociala, o mai mare egalitate si securitate. "Socialism" mai inseamna si metoda particulara prin intremediul careia majoritatea adeptilor acestei idei spera sa atinga aceste teluri (dreptatea sociala, egalitatea si securitatea) si pe care multi oameni competenti le socotesc singurele metode prin care scopurile propuse pot fi rapid implinite in cel mai scurt timp. In acest sens, socialismul inseamna desfiintarea initiativei particulare, a proprietatilor private, a mijloacelor de productie si crearea unui sistem de "economie planificata" in care antreprenorul care munceste pentru a avea un anumit profit este inlocuit printr-un organism planificator central. Adeptii planificarii cer o conducere centralizata a activitatii economice, dupa un plan unic, dupa care se stabileste cum s-ar cuveni sa fie "dirijate constient" resursele societatii pentru a sluji anumitor teluri intr-un anumit mod. Liberalii considera ca pentru a coordona cat mai bine eforturile individuale ale oamenilor trebuie introdusa concurenta eficienta. Ea ne scuteste de nevoia exercitarii unui "control social constient" si le da indivizilor o sansa de a decide ei pentru perspectivele oferite de o anumita activitate sunt suficiente pentru a compensa dezavantajele si riscurile legate de efectuarea ei. Concurenta economica nu presupune doar organizarea adecvata a anumitor institutii cum sunt banii, pietele si canalele de trimitere a informatiei ci depinde de existenta unui sistem juridic potrivit, destinat atat sa mentina concurenta, cat si sa joace un rol cat mai benefic. Astfel statul are datoria de a crea un sistem legal conceput si adaptat continuu realitatii si sa asigure servicii care, dupa cum afirma Adam Smith "desi pot fi benefice in cel mai inalt grad unei mari societati, sunt totusi de asemenea natura incat profitul nu ar putea sa acopere niciodata cheltuielile facute pentru producerea lor de un individ sau de un grup mic de indivizi Concurenta si planificarea nu pot functiona impreuna, ele furnizeaza solutii alternative ale aceleiasi probleme, pot afirma ca planificarea si concurenta merg impreuna numai planificand in vederea competitiei, nu impotriva ei.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
