Primele capitole ale acestei carti descriu el Peru profundo "Peru-ul necunoscut"- asa cum il numeste de Soto - povestea fiind urmatoarea: In perioada de dupa Al Doilea Razboi Mondial, Peru a experimentat cea mai profunda schimbare din istoria ei ca republica. Aceasta schimbare a reprezentat o succesiune de milioane de incidente care au transformat treptat o ordine aparent imuabila. Orasele din Peru au incetat sa mai fie mici domenii familiare si au devenit metropole impersonale, intens populate. In cei 40 de ani care au trecut, migratia indigena a inmultit de cinci ori populatia urbana si a fortat orasele sa se reorganizeze. Noi activitati au prins viata si le-au inlocuit incet-incet pe cele traditionale. Pe masura ce activitatile economice cu care aceste organizatii s-au asociat au capatat amploare, organizatiile au inceput sa joace si ele o un rol dominant in relatia cu statul. Astfel, o data cu scaderea rolulul statului s-a diminuat si rolul societatii traditionale. Noile organizatii si-au intarit tot mai mult pozitiile, vechile uniuni au pierdut teren; numarul membrilor in uniunile comerciale a scazut constant, acestia ajungand sa reprezinte doar 5% din populatia activa din punct de vedere economic. Doar o parte din terenul pe care statul l-a cedat a fost ocupat de aceste noi organizatii, restul fiind acaparat prin violenta, politia pierzand incetul cu incetul, controlul situatiei. Cu timpul insa, oamenii s-au obisnuit sa traiasca in afara legii. Hotia, acumularea ilegala de bunuri si acapararea intreprinderilor au devenit imprejurari banale. O subminare completa a mijloacelor si a scopurilor a intors pe dos viata societatii peruviene, ajungandu-se pana la situatia ca sunt acte care, desi oficial se considera criminale, nu mai sunt condamnate de constiinta colectivitatii. Contrabanda e unul din aceste cazuri, aceasta fiind privita ca o razbunare impotriva statului. Aceasta inflatie de violenta si criminalitate in viata de zi cu zi este insotita de saracia crescanda si de lipsurile tot mai mari. Cu alte cuvinte, venitul mediu al peruvienilor s-a diminuat constant in ultimii zece ani si se gaseste acum la nivelul din urma cu douazeci de ani. Guvernele si-au supus actiunile opiniei publice, acceptul sau refuzul public devenind o forta politica, forta care poate afecta stabilitatea guvernului. Ineficienta curtilor de justitie a creat o profunda deziluzie fata de mecanismele legale de impunere, a dus la pierderea continua a increderii in ele si a redus constant insemnatatea sociala a statului. In aceasta situatie, tot mai multi peruvieni au invatat sa negocieze cu statul pentru tot felul de privilegii care sa-i faca apti de a depasi dificultatile, ceea ce a condus la o politizare din ce in ce mai accentuata a societatii peruviene. In 1981, doua treimi din populatia Limei erau migranti sau copii ai lor, in vreme ce treimea cealalta era reprezentata de nativi propriu-zisi ai orasului. Deducem astfel ca migratia este un factor-cheie in explicarea schimbarilor care s-au produs, ea cunoscand mai multe cauze. Cea mai vizibila este constructia de sosele. Dupa Razboiul Pacificului in Peru a avut loc o reorganizare completa, care a inclus construirea in tara a unui sistem de autostrazi in locul imbunatatirii cailor ferate sau a transporturilor; acest fapt a trezit in randurile populatiei o tot mai mare dorinta de a se muta la oras. Impactul pe care l-a avut agricultura asupra migratiei poate fi legat de problema drepturilor de proprietate la sate. Aflati in imposibilitatea de a avea pamant sau de a gasi de lucru la tara, multi oameni au ales varianta migrarii spre oras. Rata scazuta a mortalitatii infantile in Lima a fost si ea, un stimulent pentru parasirea mediului rural. De-a lungul deceniilor, ratele mortalitatii au fost totdeauna mai scazute in capitala decat in restul tarii. Salariile mai bune erau un alt stimulent important, cei care plecau de la tara putand in medie sa-si tripleze venitul lunar; posibilitatea de a obtine o mai buna educatie a fost, de asemenea, un stimulent puternic pentru stramutarea la oras. Acesti factori convergenti sugereaza ca migratia nu a fost un act irational, o urmare a unui capriciu sau a unui instinct de turma, ci mai degraba rezultatul faptului ca populatia rurala a inteles dimensiunile oportunitatilor ce li se deschideau in fata. Migrantii au descoperit insa ca erau considerabil de multi, ca sistemul nu era pregatit sa-i accepte, ca mereu mai multe bariere erau ridicate in fata lor, ca erau exclusi de la facilitati si avantaje oferite de lege si, in sfarsit ca singura garantie a libertatii si prosperitatii proprii statea chiar in mainile lor.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
