Deficit Bugetar

Bugetul de stat este bugetul administrației centrale de stat, principalul instrument financiar care cuprinde veniturile mobilizate la dispoziția statului și repartizarea acestora pe destinații de cheltuieli.

Deficitul bugetar a devenit în prezent un fenomen obişnuit, în multe ţări, pe fundalul amplificării cheltuielilor publice. În România, deficitul bugetar a constituit în ultimii ani una dintre cele mai dificile probleme cu care s-a confruntat politica economică.

Deficitul bugetar al României este cauzat de dezechilibrul între economisire şi investiţii,

Devine evident faptul că, o utilizare ineficientă a intrărilor de capital străin provoacă în final o criză a datoriei. La nivel guvernamental, finanţarea externă trebuie privită în cadrul mai amplu al ansamblului de decizii de politică macroeconomică. Dificultăţile majore generate de datoria externă pot fi evitate cu succes atunci când politicile economice sunt astfel alese, încât variabilele economice cheie – în special rata dobânzii şi cursul de schimb al monedei naţionale – să exprime costuri reale pentru autorităţile decizionale, iar guvernele îşi însoţesc programele de investiţii publice cu măsuri eficiente de captare a resurselor bugetare şi de mobilizare a economiilor interne.

Deficitul bugetar și sursele de finanțare a acestuia a reprezentat în ultimii ani o problemă a majoritații statelor în curs de dezvoltare dar și a celor dezvoltate.Principalul motiv al apariției deficitului bugetar este cresterea mai rapida a cheltuielilor decât a veniturilor.

De preferat este finanțarea din surse interne deoarece cea din surse externe conduce la crestera datoriei publice externe și implicit la creșterea datoriei publice totale.

"Cu toate că România poate face față deocamdată datoriei publice acumulate, este evident că rata de crestere a acesteia din ultimii trei ani nu poate fi sustinută. Raportul datorie publică/PIB a crescut de la 18% la sfârsitul anului 2008 la peste 34% la sfârsitul anului 2010 si ar putea ajunge aproape de 40% în 2011", potrivit studiului "Adoptarea Pactului Euro Plus: implicații asupra politicii fiscale a României", realizat de Institutul European din România.

"Ținta de cel mult 3% deficit bugetar începând cu 2012 se va dovedi dificil de atins și greu de menținut pe termen lung. În lipsa unor reforme structurale în sectorul public, nivelul scăzut al veniturilor guvernului (ca pondere în PIB) și nivelul ridicat al cheltuielilor obligatorii vor face acest obiectiv greu de atins, dacă nu se implementează reforme structurale în sectorul public", mai scriu cei de la Institutul European din România.

În condiţiile actuale de desfăşurare a activităţii economice, în care nevoia de resurse financiare este mai mare decât fondurile existente, elaborarea bugetelor la orice nivel constituie una din problemele primordiale, în special în ceea ce priveşte respectarea

principiului echilibrului bugetar.

În România, în cadrul deosebit de complex în care se desfăşoară activitatea economică, în încercarea de evidenţiere a locului deţinut de deficitul bugetar, un rol deosebit este atribuit determinării ponderii deficitului. financiar public în cadrul cheltuielilor şi veniturilor bugetului general consolidat.

În prezent, cunoaşterea deficitului bugetar şi preocuparea pentru diminuarea lui continuă sunt de o mare însemnătate, cu atât mai mult cu cât România se confruntă cu mari dificultăţi în evoluţia economiei pe fondul accentuării unor fenomene de criză structurală, majorarea deficitelor bugetare peste limitele finanţabile .De exemplu, pe termen scurt, deficitul bugetar diminuează economisirea naţională, duce la scăderea ofertei de fonduri pe piaţă, ceea ce determină creşterea ratelor dobânzii. În acest context, volumul de investiţii scade, consumul se reduce, cu efecte asupra volumului activităţilor economice şi asupra locurilor de muncă. Influenţele psihologice conjugate cu cele economice induse de amplificarea deficitelor bugetare acţionează direct asupra pieţelor financiare, conducând la căderea valorilor pe pieţele de capital şi la deprecieri, uneori bruşte, ale monedelor naţionale. Deşi o anumită depreciere a cursurilor de schimb este adeseori o metodă utilizată în echilibrarea balanţelor comerciale, o amplificare necontrolată a deficitelor bugetare poate conduce uneori la deprecieri monetare. Acestea, peste un anumit nivel, neutralizează avantajele obţinute în plan extern prin agravarea puternică a dezechilibrelor interne, în special prin accentuarea presiunilor inflaţioniste în economie.

Deficitele bugetare pot constitui un mijloc de realizare a echilibrului economic şi de relansare a proceselor de dezvoltare.

Acoperirea deficitului bugetar se poate realiza prin :

-Emisiunea de bonuri de tezaur pe termen scurt, sub un an

-Contractarea de împrumuturi de stat, prin emisiunea si plasarea de obligațiuni și alte titluri de valoare publice, pe termen mediu sau termen lung

-Consolidarea deficitului bugetar, prin preluarea lui la datoria publică,etc.

Bugetul este abordat juridic și economic. Abordarea economică relevă că bugetul reflectă corelațiile macroeconomice și evoluția Produsului Intern Brut. Bugetul este o variabilă economică estențială în determinarea PIB și a nivelului folosirii resurselor.

În această balantă se înscriu veniturile și cheltuielile anului bugetar care poate să coincidă sau nu cu anul calendaristic.