Bancherii ar putea fi nevoiti sa se uite anul acesta la redimensionarea retelelor si la disponibilizari, dupa ce in ultimii patru ani s-au antrenat intr-o cursa frenetica pentru extinderea teritoriala. Banca Transilvania are deja in vedere inchiderea unor unitati care in mod structural lucreaza in pierdere.
Numarul total de unitati bancare a urcat la peste 6.300 in septembrie anul trecut, fata de 3.500 in decembrie 2005. Aceasta expansiune a fost determinata de lupta bancherilor de a ajunge cat mai aproape de clientul de retail, un segment care a asigurat in ultimii ani un potential important de dezvoltare a afacerilor, dar si de profitabilitate. Frenezia deschiderii de unitati a facut insa ca mai multe banci sa ajunga sa se inghesuie pe marile bulevarde sau in zonele comerciale atractive.
Odata cu incetinirea dramatica a creditarii, bancile va trebui sa taie insa din costuri, iar o parte din cei aproape 20.000 de oameni atrasi in sistem in ultimii patru ani ar putea sa fie nevoiti sa isi gaseasca alte slujbe. In septembrie erau 71.500 de angajati in sistemul bancar, potrivit datelor BNR.
,, Se vand Carpatica sau Banca Transilvania?"
Banca Carpatica si Banca Transilvania, care au fost in ultimii ani subiectul unor discutii aproape neintrerupte privind potentiale preluari, raman in continuare principalele tinte posibile de achizitie pe piata locala. In contextul financiar foarte dificil, aceste banci, care nu au in spate grupuri financiare puternice, vor avea greutati in atragerea de fonduri. Daca in anii trecuti pretul ridicat cerut de actionari a fost principalul obstacol in realizarea acestor tranzactii, acum pretentiile ar putea sa fie mult ajustate.
2009 ar putea sa aduca totodata si noi consolidari pe piata locala, in conditiile in care unele grupuri straine ar putea sa renunte la prezenta pe piata romaneasca, pe fondul dificultatii de a mai asigura finantari. Spre exemplu, nu mai putin de sapte grupuri elene au filiale locale. Totodata, bancile cu prezenta regionala, precum Erste, Raiffeisen sau majoritatea jucatorilor eleni, ar putea sa fie tinta unor preluari pe plan international.
,,Vor fi nevoiti clientii sa isi rescadenteze creditele?"
Loviti de cresterea ratelor sub presiunea deprecierii cursului si a majorarii dobanzilor, o parte din clientii individuali care au contractat imprumuturi ar putea sa ajunga in incapacitatea de a mai respecta graficul de rambursare. Bancpost si-a invitat deja clientii sa discute pelungirea scadentelor, schimbarea monedei de credit.
De asemenea, accepta rambursari totale sau partiale fara comision. De altfel, valoarea restantelor, dar mai ales numarul creditelor la care ratele sunt platite cu intarziere s-au inscris inca din toamna trecuta pe o traiectorie de crestere abrupta. Una dintre putinele alternative pentru banci este sa accepte o rescadentare a creditelor pe o perioada mai lunga, ceea ce ar permite scaderea ratelor.
Acest artificiu a fost deja folosit in anii trecuti, cand BNR impunea plafoane severe pentru gradul de indatorare, astfel ca deja creditele imobiliare au ajuns sa se intinda pe 30-35 de ani, in timp ce la imprumuturile de consum s-a mers spre zece ani. Astfel, potentialul de esalonare a datoriilor pe perioade mari este moderat.
Cei care au contractat credite in valuta indexate la un indicator independent (EURIBOR pentru euro sau LIBOR la dolar ori francul elvetian) au primit totusi si o veste buna, dobanzile coborand pe pietele internationale.
,,Mai cresc dobanzile la depozite? Dar la credite?"
Setea de lichiditati a impins bancile sa plateasca tot mai mult pentru a atrage fonduri de la clienti, astfel ca dobanzile la depozite - atat in lei, cat si in valuta- au urcat spectaculos in ultimele luni. Practic, bancile ajung sa ofere dobanzi de 14%-15% pe an pentru depozitele in lei, in conditiile in care inflatia a coborat sub 7% in noiembrie, iar tendinta de incetinire ar trebui sa continue.
Chiar si la euro bancile locale ofera clientilor dobanzi de pana la 7,5% pe an, in conditiile in care le este mult mai dificil sa acceseze imprumuturi din strainatate, iar costurile au crescut, pe masura cresterii primei pentru riscul de tara. Bancherii spun clar acum ca vor mai acorda credite doar in masura in care vor mai reusi sa atraga resurse pe plan local.
Pe de alta parte sunt si voci care subliniaza ca oferirea unor dobanzi foarte mari la depozite, pe fondul concurentei acerbe, forteaza jucatorii sa scumpeasca si creditele, ceea ce ar putea sa aduca o parte din clienti in incapacitate de a-si mai plati ratele la timp.
1. Ziarul Financiar din data de 22.12.2008
2. Ziarul Financiar din data de 5.01.2009 ,,50 de intrebari esentiale si posibile raspunsuri pentru mersul economiei si al politicii in 2009"
3. Ziarul Evenimentul Zilei din data de 12.01.2009 ,,Bancile reesaloneaza creditul"
4. www.BrandInfo.ro
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
