Criza financiară actuală - cauze, consecințe, remedii

Criza financiară şi economică actuală pare să fie fără precedent în ultima jumătate de secol. Recesiunea economică se extinde în SUA, Europa şi Japonia şi se conturează a fi mult mai dureroasă decât căderea economică din 1981-1982. O masivă scădere a încrederii atât la nivelul sectorului de afaceri, cât şi la nivelul consumatorilor, ambele răspunzând prin restrângerea cheltuielilor, este în plină derulare. Guvernul Statelor Unite şi unele guverne din Europa, încercând să refacă stabilitatea, au naţionalizat părţi ale sectoarelor lor financiare într-o măsură care contrazice înseşi bazele capitalismului

modern. Întreaga lume pare astăzi că îşi schimbă cursul, îndreptându-se către o perioadă în care rolul statului va fi mai mare, iar cel al sectorului privat va fi mai mic. Aceasta va fi probabil cea mai dramatică consecinţă a crizei actuale.

In realitate exista de fapt doua crize: o criza pornita in SUA si extinsa din cauza activelor toxice ale bancilor non-americane, in tarile dezvoltate precum Marea Britanie, Germania, Franta, Japonia; cea de-a doua criza este determinata de deficitul mare al contului curent, specifica unor economii emergente, unor state noi membre UE, inclusiv Romania . Criza din Romania este de natura interna, ea ar fi aparut chiar si in absenta crzei financiare declansate in SUA. Cauzele crizei economice din Romania sunt diferite de cauzele economice din SUA si din nucleul dur european.

Cauza principala a crizei economice pornite din SUA si extinse apoi la nivel global prin efectul de contagiune o constituie excesul de investitii financiare. Vinovatul principal este sistemul bancar din umbra, care include fondurile speculative, vehiculele de investitii structurale, dealerii non-bancari de credite ipotecare si toate instrumentele financiare derivate asociate acestora, in frunte cu creditele ipotecare securitizate. In ceea ce priveste Romania, principala cauza a crizei o reprezinta febra consumului excesiv pe datorie, insa mai exista si alte cauze secundare ale crizei economice si anume: deshiderea prea rapida a contului de capital; politica fiscala si bugetara prociclica, bazata pe cota unica

si pe cresterea foarte puternica a salariilor bugetarilor, in conditiile in care economia se afla in expansiune.

Exista puncte comune intre criza declansata in SUA si cea din Romania cum ar fi: procesul de dereglementare, fenomenul de coruptie asociat cu proasta gestionare a unor fonduri, polarizarea distributiei veniturilor si balonul speculativ de pe piata imobiliara. In ceea ce priveste prima cauza, in SUA principala problema este securitizarea creditelor ipotecare subprime in pachete complexe derivative. Legat de coruptie, pe cand SUA aceasta a fost preponderenta in mediul privat, in Romania aceasta a fost in mediul public. Legat de polarizarea distributiei veniturilor precizam ca in Romania clasa de mijloc este formata nu prin acumulare de capital, ci prin acumulare de datorii. In ceea ce priveste a patra cauza, in SUA balonul speculativ a existat intre 2002 si 2006, iar in Romania a inceput in 2003 si s-a terminat in 2008.

Cauzele crizei financiare actuale

Mulţi apreciază că actuala criză financiară îşi are rădăcinile în scăderea dramatică a preţului locuinţelor în SUA sau în căderea pieţei creditului pentru locuinţe. Această viziune este cel puţin incompletă. Cauzele fundamentale ale crizei financiare sunt mai adânci, atât de natură macroeconomică, cât şi de natură microeconomică, lucru menţionat recent de mai mulţi analişti: Altman (2009), Buiter (2008), Blanchard (2009). Cele două tipuri de cauze s-au intercondiţionat în producerea crizei.

Cauza profundă a crizei financiare a fost lichiditatea abundentă creată de principalele bănci centrale ale lumii (FED, BOJ) şi de dorinţa ţărilor exportatoare de petrol şi gaze de a limita aprecierea monedei. De asemenea, a existat o suprasaturare cu economisiri, generată de integrarea crescândă în economia globală a unor ţări (China, Asia de Sud-Est în general), cu rate mari de acumulare, dar şi de redistribuirea globală a avuţiei şi a veniturilor către exportatorii de bunuri tari (ţiţei, gaze naturale etc.). Lichiditatea abundentă şi suprasaturarea cu economisiri au creat resurse disponibile pentru investiţii, inclusiv în instrumente financiare sofisticate, nu uşor de înţeles de către unii investitori.