Criza financiara si economica actuala pare sa fie fara precedent in ultima jumatate de secol. Recesiunea economica se extinde in SUA, Europa si Japonia si se contureaza a fi mult mai dureroasa decat caderea economica din 1981-1982. O masiva scadere a increderii atat la nivelul sectorului de afaceri, cat si la nivelul consumatorilor, ambele raspunzand prin restrangerea cheltuielilor, este in plina derulare. Guvernul Statelor Unite si unele guverne din Europa, incercand sa refaca stabilitatea, au nationalizat parti ale sectoarelor lor financiare intr-o masura care contrazice insesi bazele capitalismului modern. Intreaga lume pare astazi ca isi schimba cursul, indreptandu-se catre o perioada in care rolul statului va fi mai mare, iar cel al sectorului privat va fi mai mic. Aceasta va fi probabil cea mai dramatica consecinta a crizei actuale. In realitate exista de fapt doua crize: o criza pornita in SUA si extinsa din cauza activelor toxice ale bancilor non-americane, in tarile dezvoltate precum Marea Britanie, Germania, Franta, Japonia; cea de-a doua criza este determinata de deficitul mare al contului curent, specifica unor economii emergente, unor state noi membre UE, inclusiv Romania . Criza din Romania este de natura interna, ea ar fi aparut chiar si in absenta crzei financiare declansate in SUA. Cauzele crizei economice din Romania sunt diferite de cauzele economice din SUA si din nucleul dur european. Cauza principala a crizei economice pornite din SUA si extinse apoi la nivel global prin efectul de contagiune o constituie excesul de investitii financiare. Vinovatul principal este sistemul bancar din umbra, care include fondurile speculative, vehiculele de investitii structurale, dealerii non-bancari de credite ipotecare si toate instrumentele financiare derivate asociate acestora, in frunte cu creditele ipotecare securitizate. In ceea ce priveste Romania, principala cauza a crizei o reprezinta febra consumului excesiv pe datorie, insa mai exista si alte cauze secundare ale crizei economice si anume: deshiderea prea rapida a contului de capital; politica fiscala si bugetara prociclica, bazata pe cota unica si pe cresterea foarte puternica a salariilor bugetarilor, in conditiile in care economia se afla in expansiune. Exista puncte comune intre criza declansata in SUA si cea din Romania cum ar fi: procesul de dereglementare, fenomenul de coruptie asociat cu proasta gestionare a unor fonduri, polarizarea distributiei veniturilor si balonul speculativ de pe piata imobiliara. In ceea ce priveste prima cauza, in SUA principala problema este securitizarea creditelor ipotecare subprime in pachete complexe derivative. Legat de coruptie, pe cand SUA aceasta a fost preponderenta in mediul privat, in Romania aceasta a fost in mediul public. Legat de polarizarea distributiei veniturilor precizam ca in Romania clasa de mijloc este formata nu prin acumulare de capital, ci prin acumulare de datorii. In ceea ce priveste a patra cauza, in SUA balonul speculativ a existat intre 2002 si 2006, iar in Romania a inceput in 2003 si s-a terminat in 2008. Cauzele crizei financiare actuale Multi apreciaza ca actuala criza financiara isi are radacinile in scaderea dramatica a pretului locuintelor in SUA sau in caderea pietei creditului pentru locuinte. Aceasta viziune este cel putin incompleta. Cauzele fundamentale ale crizei financiare sunt mai adanci, atat de natura macroeconomica, cat si de natura microeconomica, lucru mentionat recent de mai multi analisti: Altman (2009), Buiter (2008), Blanchard (2009). Cele doua tipuri de cauze s-au interconditionat in producerea crizei. Cauza profunda a crizei financiare a fost lichiditatea abundenta creata de principalele banci centrale ale lumii (FED, BOJ) si de dorinta tarilor exportatoare de petrol si gaze de a limita aprecierea monedei. De asemenea, a existat o suprasaturare cu economisiri, generata de integrarea crescanda in economia globala a unor tari (China, Asia de Sud-Est in general), cu rate mari de acumulare, dar si de redistribuirea globala a avutiei si a veniturilor catre exportatorii de bunuri tari (titei, gaze naturale etc.). Lichiditatea abundenta si suprasaturarea cu economisiri au creat resurse disponibile pentru investitii, inclusiv in instrumente financiare sofisticate, nu usor de inteles de catre unii investitori.
După plată vei primi prin email un cod de download pentru a descărca gratis oricare alt referat de pe site (vezi detalii).
