Criza economică actuală și problema identităților - aspecte europene și globale

1. Aspecte introductive

Identitatea naţională poate fi definită ca un element inseparabil de cultură, formându-se pornind de la diferențele culturale și de la subculturile din care face parte. Pentru a-și dezvolta propria identitate indivizii recurg la resurse culturale disponibile din mediul social în care trăiesc. Așadar, tot ceea ce se petrece în mediul socio-cultural, economic şi politic are un impact deosebit în afirmarea identităților

Afirmarea reprezintă o reflectare a distanțelor sociale și culturale, care se referă la diferitele proiecte pe care diversele grupuri le au în comunitate și la acțiunile culturale prin care încearcă să-și păstreze identitatea culturală.

Criză economică s-a declanşat plenar în 2008 şi a cuprins aproape întreaga planetă, nefiind considerată o noutate din perspectiva teoriei economico-financiare. Unul dintre conceptele ce merită aduse în discuţie atunci când se discută despre actuala criză financiară este cel de globalizare - economică şi financiară, precum şi efectele acesteia asupra identităţii naţionale.

Criza financiară şi economică din prezent reprezintă, în primul rând, manifestarea unei sincope care însoţeşte, de aproape fiecare dată, reaşezarea rolurilor politico-economice la nivel mondial. Criza este în fapt un ansamblu de disfuncţionalităţi diverse, dar a căror interdependenţă ilustrează explicit gradul de globalizare financiară şi economică în societatea umană din prezent

În procesul complex al globalizării precum şi cel al crizei economice actuale, problema păstrării identităţii culturale prezintă două aspecte. Pe de o parte, există pericolul omogenizării culturale, ceea ce înseamnă că lumea ar putea să capete o singură formă de cultură, iar pe de alta un pericol acut de dezintegrare culturală şi psihologică, atât pentru indivizi, cât şi pentru societăţi. Ambele riscuri sunt corelate.

2. Efectele crizei economice şi ale globalizării

Globalizarea nu poate fi definită ca un element negativ al societăţii moderne, dar este foarte important ca fondul cultural naţional să nu fie alterat prin ignoranţa faţă de aspectul educaţional care este izvorul fundamental al evoluţiei tinerei generaţii de a-şi simţi şi consolida rădăcinile în istorie, nu numai în cea naţională ca raportare la sine, ci şi în cea internaţională în care rădăcinile profunde pot să dea forţa trecutului care să sprijine dezvoltarea în viitor a unor personalităţi care să-şi cunoască locul în lume, şi să se relaţioneze astfel cu alte naţiuni de pe poziţii corecte şi de demnitate.

Unul dintre aspectele benefice ale globalizării este reprezentat de reducerea decalajelor dintre ţările avansate şi ţările aflate în întârziere, însă în acelaşi timp acest beneficiu reprezintă şi un aspect negativ din punct de vedere al unificării la nivelul valorilor şi culturii naţionale.

Acest efect unificator, pentru a nu fi pernicios, trebuie limitat la acele aspecte ale realităţii care au o dinamică acută, adică la acele elemente ce compun prezentul transient, superficial, factic şi supus dinamicii schimbării, fie ea de natură tehnologică, fie de natura unei direcţii impuse pe o perioadă limitată. Globalizarea nu trebuie să însemne uniformizare la nivelul valorilor fundamentale. Ea nu are dreptul să atenteze la patrimoniul identitar, la zestrea noastră culturală

Noile valori culturale aduse de globalizare vin odată cu sistemul economic bazat pe consumul iraţional în ţările bogate. Globalizarea pare a face diversitatea culturală <ceva demodat>. Globalizarea ar putea conduce la o singură civilizaţie, standardizată potrivit culturii vestice. Lumea globală ar fi uniformă, iar varietatea va dispărea.

Mondializarea liberală constituie caracteristica principală a lumii contemporane, influenţând toate domeniile societăţii de azi cu consecinţe capitale ca: pierderea autonomiei guvernelor, degradarea rolului partidelor politice, creşterea puterii pieţelor financiare, activismul întreprinderilor gigant, avântul reţelelor mafiote, proliferarea paradisurilor fiscale, îndatorarea ţărilor, distrugerea mediului, promovarea modului de viaţă american ca “model” la nivel planetar, adâncirea prăpastiei dintre bogaţi şi săraci etc